Reglementări legislative în domeniul agricol. Agricultorii cred însă că au venit prea târziu

0
477

Fermierii maramureşeni şi sătmăreni au fost informaţi ieri, 28 iulie, de noile modificări legislative în domeniul agricol. Printre altele a fost adusă în discuţie Legea supermarketurilor, care a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial şi care prevede ca în marile magazine, cel puţin 51% din produsele agroalimentare să provină din lanţul scurt alimentar. La întâlnire a fost prezent preşedintele Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Industrie Alimentară, Nini Săpunaru, parlamentarii maramureşeni Mircea Dolha, Liviu Titus Paşca şi Florin Tătaru, liderul PNL Baia Mare, Ionel Bogdan, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, producători locali şi reprezentanţi ai marilor lanţuri de magazine alimentare.

Am ajuns să importăm mii de tone de pâine

Discuţiile pe marginea legii supermarketurilor au început de doi ani. Preşedintele Comisie de Agricultură, Silvicultură şi Industrie Alimentară, Nini Săpunaru, consideră că e bine că măcar în ceasul al 11-lea a fost adoptat un act normativ care vine în sprijinul producătorilor autohtoni. „Inclusiv cei din supermarket au avut drept de iniţiativă. În supermarketuri până şi preţul la televizoare îl avem mai mare ca în Germania. De exemplu, un deodorant intră în ţară cu 1,5 lei. Se vinde la supermarket cu 7 lei şi îl găsim pe raft cu 12 lei. Nu are voie să vândă sub preţul de listare nicăieri pe piaţă. Daţi-vă seama ce înseamnă diferenţa de la 1,5 lei la 12 lei. La cele industriale producem puţin şi avem mai puţine şanse. Avem mai multe şanse să schimbăm ceva la produsele alimentare”, a spus Nini Săpunaru. Conform noii legi, retailerii vor fi obligaţi să comercializeze 51% alimente proaspete (legume, fructe, ouă, lapte, brânzeturi, miere, carne, pâine). Modificarea va intra în vigoare doar de anul viitor, timp în care Guvernul are timp să elaboreze normele metodologice privind acest aspect. „Anual în ţară intră 87.000 de tone de pâine, ceea ce înseamnă 22-25 camioane de pâine congelată. Nu putem produce nici aluatul?”, a mai conchis Nini Săpunaru. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Industrie Alimentară din Parlament susţine că această lege se completează cu legea etichetării produselor, dar şi cu legea cooperativelor agricole.

Facilităţi fiscale pentru asocierile agricole

În timp ce legea etichetării produselor stipulează clar că pe etichetă nu se poate scrie produs românesc decât dacă, de exemplu, se dovedeşte că laptele este muls şi procesat în România, legea cooperativelor agricole aduce facilităţi fiscale pentru fermierii care se asociază. „Aveţi dreptul în momentul în care v-aţi asociat şi aţi făcut producţie să fiţi în scutire de impozit pe profit timp de cinci ani. În România mai sunt funcţionale 102 coperative agricole, unele mici, unele mari. Acestea dau 80.000 de euro impozit pe profit la stat, pe an. Noile cooperative, până la 2.000 de hectare rămân scutite de impozit pe profit până la cinci ani”, a adăugat Nini Săpunaru. De cealaltă parte, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, a accentuat că în ce priveşte programul guvernamental care prevede distribuţia laptelui şi a fructelor în şcoli, s-a decis ca licitaţiile pentru aceste produse să fie organizate la nivel local, pentru a se evita situaţii de genul celei în care elevii primesc lapte pe care scrie că e românesc, dar de fapt provine din Polonia şi doar eticheta e românească. Reprezentantul agricultorilor a mai spus că e total împotriva ajutoarelor sociale. Acesta spune că de preferat ar fi distribuţia unor cupoane care să le dea posibilitatea celor cu venituri reduse să-şi cumpere produse alimentare.

Termeni agricoli falşi

Pentru viitor se are în vedere elaborarea mai multor acte normative în domeniul agricol. Printre altele se doreşte o lege care să reglementeze utilizarea termenilor de pe etichete. „Avem încă în lucru acte normative care privesc sectorul agricol. Vrem să interzicem folosirea unor termeni ca brânză de soia. Brânza se face din lapte şi nu ai voie să foloseşti cuvântul brânză. La fel untarul, dar sunt şi alte produse”, a precizat Claudiu Frânc.

Agricultorii, sclavi în propria ţară

În ce-i priveşte pe producătorii locali, aceştia au concluzionat că aproape că au ajuns „sclavi” în propria ţară. În plus, ei se întreabă dacă anumite modificări legislative nu au venit prea târziu pentru sectorul agricol. „Suntem aproape sclavi în ţara noastră. A cui e vina? A noastră, a producătorilor care muncim? Daţi-ne legi şi vom reuşi să readucem agricultura la locul ce i se cuvine”, a punctat unul dintre producătorii locali, Eugen Libotean.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.