Lectura. Şcoala Ardeleană şi farmecul etimologiilor

0
630

Criticul literar Irina Petraş, preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (este prima femeie preşedintă în cei o sută de ani de existenţă a SSR/USR) are o energie de pus în ramă pe tărîmul suficient de obştesc al Filialei.
Şi-a lăsat nu de puţine ori la o parte proiectele personale – adică programul riguros de scriitor, pentru a se dărui „frumoasei risipe”, ca să ne aducem aminte de prietenul Teohar. Cea care nu crede în festivaluri şi în puterea lor de a muta munţii indiferenţei (relative) faţă de cultură totuşi pariază pe ele. Anul trecut a gestionat FestLit Cluj – 2015 adică Festivalul Naţional de Literatură (4-6 octombrie, ediţia a II-a) care a reunit în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de Filiale ale Uniunii Scriitorilor. Cu participarea ministrului culturii. Timp de trei zile Clujul a fost capitala scrisului românesc. Au avut loc două sesiuni de comunicări unde au susţinut referate nume de prestigiu ale culturii româneşti. Temele de mare actualitate. Într-un interviu Irina Petraş mărturisea deschis preţul pe care-l pune pe spiritul durabil al Şcolii Ardelene: „Pe cînd în sud se exersa poezia anacreontică cu chef şi desfătări alene, în Ardeal se vorbea sobru faţă de neam, despre istorie, latinitate, izbăvire prin cultură. E o moştenire care lasă urme”. În acest spirit Irina Petraş a alcătuit volumul cu sens de durată.
A rezultat un mic tratat de istorie, lingvistică cu ramura ei etimologia. Un elogiu adus limbii române. Cîteva semnături dar mai ales temele vă pot convinge de valoarea ideilor din această carte (apărută la Editura „Şcoala Ardeleană” (editor Vasile George Dâncu). Acad. Ioan-Aurel Pop deschide volumul cu eseul „Şcoala Ardeleană şi naţiunea română din Transilvania în Secolul Luminilor”. Reţin o idee dintre cele multe şi adînci: „unii învăţaţi ai secolului al XVII-lea credeau sincer – şi nici nu se înşelau prea tare – că viaţa poporului se poate îmbunătăţi prin cultură şi învăţătură”. Nu s-a perimat nici astăzi crezul corifeilor! Marta Petreu desluşeşte „visul grandios, pe care apoi un popor şi-l recunoaşte drept al său şi îl transformă în realitate”. Cornel Ungureanu ne aduce aminte că Ardealul are în urma lui nu doar miturile transhumanţei ci şi evenimente civilizatorii. Eugeniu Nistor se ocupă de Lucian Blaga şi ideile Şcolii Ardelene. Răzvan Voncu pune faţă în faţă două atitudini. Şcoala Ardeleană, care îşi propune să trezească la viaţă naţiunea română din Transilvania pe cînd fanarioţii se aplecau cu precădere pentru eliberarea Greciei. Aurel Lesenciuc ne aduce aminte că de la Micu Klein a pornit mişcarea Şcoala Ardeleană. Partea a doua a volumului stă sub semnul „Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române”. Se deschide cu un studiu al Irinei Petraş. Acad. Ioan-Aurel Pop ne dăruieşte eseul despre „Farmecul etimologiilor sau istoria prin cuvinte.” Şi un punct de vedere avizat despre latinitatea românilor. Am reţinut prezenţa la simpozion a lui Ionuţ Vulpescu, pe atunci ministru al Culturii care a vorbit despre politică printre etimologii. Sau ce se află între utopie, eşec şi înţelepciune. Profesorul Tudor Cătineanu scrie despre Limba română, emblemă aniversativă. Un articol de profunzime şi actualitate semnează Ion Taloş: „Destinul internaţional al lingvisticii şi folcloristicii româneşti”. Leo Butnaru din Chişinău ne dă o veste „de la margine de ţară”. Mai semnează articole de referinţă: Ştefan Borbely, C. Cubleşan, Doina Curticăpeanu, Rodica Frenţiu, Emil Lungeanu, Mircea Popa, Ilie Rad (un dialog cu N. Manolescu), Lucian Vasile Szabo. Lectura acestei cărţi este primenitoare pentru cei care sînt atenţi cine sînt. Şcoala Ardeleană este la începuturile modernităţii româneşti, se spune. Aşa Irina Petraş şi-a împlinit crezul: Festivalul Naţional de Literatură a reuşit să transforme un eveniment în spectacol, a adus scriitori în atenţia publică şi a reorganizat sentimentul apartenenţei la comunitate. Ne revedem la ediţia a III-a a Festivalului Naţional de Literatură.Cu sentimentul Irinei că scriitorul român este dator literaturii române.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.