„Ziua Verde a Cartofului” la Remetea Chioarului

0
682

Federaţia Apa Transilvania a organizat zilele trecute „Ziua Verde a Cartofului” la Remetea Chioarului. Evenimentul, ajuns la a XVI-a ediţie, a devenit deja o tradiţie în comună, aici fiind un bazin propice pentru cultura cartofului şi nu numai.
Agricultorii din Remetea au cu ce se lăuda când vine vorba de recolta obţinută la hectar în acest an, atât la cartof, cât şi la alte legume sau cereale: „Astăzi se organizează, de către Federaţia Apa Transilvania, Ziua Verde a Cartofului la Remetea Chioarului, ca de fiecare dată. Noi suntem aici câţiva agricultori care avem culturi mai mari de cartofi: eu, Emilian Sava, Lucian Raţ sau Marcel Ardelean. Deci noi avem suprafeţe mai mari cultivate cu cartofi în zonă. Am două hectare jumătate, cinci soiuri: Jelly, Captiva, Euro-prima, Laura şi Bellarosa. Producţia este destul de bună. Aici am cam un hectar cu două soiuri şi dacă estimez cred că voi avea până în 30 de tone pe hectar, ceea ce e foarte bine, zic eu”, a declarat Cornel Butuza, agricultor din Remetea Chioarului.

Preţul la cartofi ar trebui să fie măcar 80 de bani pe kilogram ca să iasă în profit

DSC06329Una dintre problemele cu care se confruntă agricultorii este preţul cartofilor în acest an. De el depinde dacă fermierii vor ieşi în profit sau nu: „Sperăm ca preţul să fie măcar 80 de bani, un leu, că atunci vom ieşi cu profit. Cartofii i-am tratat, am făcut la ei două erbicidări, una când au început să răsară, iar alta mai târziu. De asemenea, înainte de plantare am pus 500 de kilograme de complex la hectar şi am făcut cinci tratamente la mană şi trei la Colorado. Tratamentele nu sunt periculoase pentru cei care consumă cartoful dacă respecţi dozele prescrise de producător. Noi punem doar minimul necesar şi punem ca şi îngrăşământ şi gunoi de grajd, aşa că produsele noastre ca şi gust şi calităţi sunt foarte bune. Dacă nu am face tratamente, la condiţiile climaterice care sunt acum şi la suprafaţa asta, nu s-ar face producţie. Poate pe un lot mai mic, dar la suprafeţe mari nicidecum”, a completat Cornel Butuza.

Se poate trăi din agricultură

Dacă o faci cum trebuie şi îndeplineşti anumite condiţii, poţi trăi bine din agricultură: „Agricultura, dacă ai pământ bun şi sculele tale, ca să nu plăteşti toate lucrările la alţii, în general este o afacere rentabilă. Se poate trăi bine din agricultură şi mai ales după cartof. Am avut anul acesta şi două hectare de grâu pe care l-am recoltat şi mi-a ieşit peste 5 tone la hectar, ceea ce în zona noastră este iar producţie bună. O parte din el l-am dus în custodie la moară, iar restul l-am lăsat ca să-mi pregătesc sămânţa pentru la toamnă”, a conchis agricultorul.

Valorificarea recoltei, o problemă spinoasă

DSC06327Din păcate, a avea o recoltă bună într-un an nu înseamnă neapărat şi un profit garantat. Asta din cauză că produsele obţinute mai trebuie şi comercializate pentru a avea câştig. Aici agricultorii noştri au o problemă: „Cu ocazia Zilei Verde a Cartofului, ne-am întâlnit aici la Remetea Chioarului ca în fiecare an, lucru care a devenit o tradiţie. Încă odată se confirmă că în această zonă merge foarte bine cultura de cartof, recolta este foarte bună, a fost şi un an bun agricol pe cartof, şi sperăm să fie şi în continuare la fel. Aici avem noroc cu fertilitatea ridicată a pământului, clima e bună, deci sunt mai mulţi factori pozitivi care ajută la obţinerea unor asemenea producţii. Problema numărul unu pentru cei care investesc în cultura cartofului este valorificarea produselor obţinute. Deci la vânzarea produsului agricol avem cele mai mari probleme, şi în special a cartofului unde oferta este extraordinară, atât din interior, cât şi din exteriorul ţării noastre. Astfel, producătorii noştri trebuie să aibă contracte ferme pentru a-şi putea vinde marfa, altfel lucrează pe pierdere”, a explicat Virgil Ţânţaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură Maramureş. „Este o tradiţie în cadrul Federaţiei Apa Transilvania, Ziua Verde a Cartofului, ce a ajuns, dacă nu mă înşel, la a XVI-a ediţie, organizată în zona Remetea pentru că aici este un bazin în care se cultivă cartof şi avem câţiva fermieri specialişti în domeniul cultivării cartofului. Însă nu vedem acum doar cartoful, ci cum au evoluat toate culturile de câmp, legumele, inclusiv cerealele de primăvară, de toamnă, şi facem o analiză a evoluţiei bolilor, a tehnologiilor care se aplică, şi toate acestea în contextul în care avem atâtea modificări legislative pe care, noi fermierii, sperăm că dacă ne organizăm cum trebuie, vom putea ca în sfârşit să ne vindem şi ceea ce producem, în reţelele de magazine încât să venim cu marfă de calitate românească în faţa consumatorului”, a spus şi dr. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Apa Transilvania.

Administraţia va sprijini fermierii locali

Primarul comunei spune că va face tot posibilul pentru ca instituţia pe care o conduce să sprijine agricultorii locali: „Am ieşit în teren şi am văzut culturile, care sunt foarte bune în acest an. De asemenea, producătorii sunt mulţumiţi, în general. Piaţa de desfacere pentru ei este însă o problemă. S-ar impune construirea unui depozit la noi în zonă, să se facă o asociaţie, pentru ca toţi producătorii să-şi adune produsele şi să le expună spre vânzare. Noi, primăria, în colaborare şi cu Direcţia pentru Agricultură, vrem să ne implicăm mai mult ca să-i ajutăm pe producătorii din comuna noastră, cel puţin. Vom vedea şi ce finanţări putem aduce, în colaborare cu Consiliul Local, că are de câştigat comunitatea noastră din acest lucru. Producătorii toţi trebuie sprijiniţi, indiferent că este vorba despre pomicultură, agricultură, sau creşterea animalelor. Asta este intenţia noastră”, a declarat şi primarul comunei Remetea Chioarului, Călin Ovidiu Petrică.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.