Asocierea fermierilor – soluţia de viitor pentru comercializarea produselor în marile magazine

0
944

Judeţul nostru este cunoscut pentru solurile fertile din anumite zone, care sunt propice culturilor diferite. Astfel, zona Mogoşeşti – Pribileşti – Dăneştii Chioa­rului – Mireşu Mare este recunoscută pentru culturile de legume. Remetea Chioarului este ştiută ca bazin de cartofi, dar şi pomicol. Totuşi, în aceste locuri fermierilor nu le este îndeajuns doar să aibă vreme prielnică şi să obţină producţie pentru a avea profit. Ei mai trebuie să şi găsească metode prin care să-şi comercializeze produsele, în caz contrar au muncit aproape degeaba. Din păcate vremurile s-au schimbat şi mersul la piaţă cu coşul în spate nu le mai asigură vânzarea integrală a produselor, astfel că fermierii trebuie să găsească şi alte soluţii pentru a-şi putea vinde toată producţia obţinută: „La valorificarea produselor agricole avem cele mai mari probleme. La vânzarea cartofilor, spre exemplu, oferta este extraordinar de mare, atât din interiorul ţării, cât şi din exterior. După cum bine se ştie sunt marii producători de cartofi precum Polonia, Germania, care bineînţeles că sufocă piaţa, inclusiv cea românească. Pentru a răzbi, producătorul român în general, maramureşean în particular, trebuie să aibă contracte ferme în zonă, în ţară, unde să poată să-şi valorifice marfa, altfel poate să lucreze pe pierdere”, a explicat Virgil Ţânţaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură Maramureş.

Dacă se asociază, fermierii au o serie de beneficii

Virgil Ţânţaş - şeful Direcţiei pentru Agricultură Maramureş
Virgil Ţânţaş – şeful Direcţiei pentru Agricultură Maramureş

Asocierea mai multor agricultori le poate aduce acestora şi succesul. Pe lângă faptul că vor avea o serie de facilităţi fiscale din partea statului, îşi rezolvă şi problema comercializării produselor: „Noi îi putem ajuta pe fermieri doar cu informaţii pentru că nu avem atribuţii decât de informare şi consultare a agricultorilor, precum şi statistici agricole. Ministerul, în schimb, poate să vină prin acele măsuri care se pot lua, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii (APIA), în ce priveşte anumite ajutoare de minimis, sprijin de stat. Însă în acest an nu cred că a fost prea mare nevoie să se facă intervenţie, cel puţin pe cultura cartofului în zona noastră. Totuşi eu le recomand tuturor celor care vor să investească în agricultură să se gândească, în primul rând, unde vor vinde produsele obţinute. Una dintre soluţii este şi asocierea fermierilor. Eu tot timpul am susţinut acest gen de acţiune. Acum o lună şi ceva a ieşit din Parlamentul României Legea cooperaţiei unde se spune clar că cei care se vor asocia, minim cinci membri, vor avea şi facilităţi fiscale. Pe lângă aceasta vor putea să acceseze şi fonduri europene, deci eu le recomand tuturor producătorilor să se asocieze. De asemenea, să-şi facă aprovizionarea de seminţe şi de soluţii pentru stropire, cât şi vânzarea, prin cooperative, pentru că aşa au mari facilităţi”, a mai precizat Virgil Ţânţaş.

Modificări legislative pentru susţinerea fermierilor

Claudiu Frânc - preşedintele Federaţiei  APA Transilvania
Claudiu Frânc – preşedintele Federaţiei
APA Transilvania

În ultimele luni au apărut şi o serie de legicare vin în sprijinul agricultorilor. Totul este ca fermierii să le înţeleagă şi să se organizeze în aşa fel încât să profite din plin de oportunităţile oferite de acestea: „Avem atâtea modificări legislative, însă noi fermierii sperăm că dacă ne organizăm cum trebuie, vom putea să ne vindem, în sfârşit, ceea ce producem în reţelele de magazine, încât să venim cu marfă de calitate românească în faţa consumatorului. Aici mai avem totuşi o etapă de parcurs. După cum se ştie, a fost promulgată, acum câteva zile, Legea cooperativelor. Avem de asemenea legea care obligă hipermarket-urile ca 51 % din marfa pe care o comercializează să fie românească. În termen de şase luni de zile de la intrarea în vigoare a legii, magazinele trebuie să se conformeze. În aceste condiţii, noi toţi producătorii trebuie să înţelegem că acum avem şansa să dovedim  că suntem în stare să asigurăm mâncarea tuturor românilor din această ţară. Cu cât ne vom organiza mai bine, mai repede, cu cât vom învăţa mai iute să folosim banii pe care-i avem la dispoziţie, atât pentru dezvoltarea de proiecte, cât şi pentru rezolvarea problemelor, cu atât ne va fi mai bine. Există în judeţul nostru multe zone propice diferitelor culturi, însă problema spinoasă pe care o întâmpină producătorii este lipsa depozitelor frigorifice pentru păstrarea în cele mai bune condiţii a produselor şi de aici să plece, mai apoi, marfa că­tre magazine”, a spus dr. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Apa Transilvania.

Pentru a putea pătrunde în reţeaua de hipermarket-uri, fermierii trebuie să se asocieze

Şi pentru a accesa fondurile existente agricultorii trebuie să recurgă la diferite forme asociative. De asemenea, prin asociere vor reuşi să intre cu produsele lor şi în reţeaua mare a hipermarket-urilor, ceea ce le va asigura comercializarea sigură a mărfii şi implicit profit: „Dacă merge fiecare în continuare cu sacul şi cu coşul la piaţă, dar vrea să intre şi în hipermarket, atunci trebuie să-şi schimbe optica. Pentru că vrând sau nu, lumea modernă doreşte să meargă într-un singur loc şi să-şi cumpere tot. Asta nu înseamnă că piaţa ţărănească trebuie să dispară, dar ca să putem asigura marfa şi să o putem vine toată, numai mergând în piaţă nu vom reuşi, aşa că atunci trebuie să intrăm pe marile reţele de comercializare. Pentru a pătrunde aici, avem la ora actuală prevederi foarte clare la fondurile alocate prin PNDR, de finanţare a formelor asociative, în special pentru această parte de procesare, primară, secundară, cum vreţi dumneavoastră să o luaţi şi în special de condiţionare şi sortare, pentru a putea asigura contingentele necesare pentru un magazin. Sigur, dacă ne uităm, vedem că aproape nu există la ţară un cetăţean care să nu aibă o holdă de cartofi în zonă, dar singur dacă va merge cu cinci saci de cartofi în hipermarket niciodată nu o să-l accepte nimeni. Când se vor asocia mai mulţi şi vor avea şi un spaţiu de condiţionare şi depozitare, atunci situaţia va fi alta. Dacă nu vom învăţa aceste lucruri cât mai repede, atunci toată munca pe care am făcut-o până acum pe legislaţie şi i-am pus pe toţi în capul nostru, va fi degeaba”, a conchis Claudiu Frânc.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.