Mistreţii dau bătaie de cap primarului din Mireşu Mare

0
800

După întâlnirea tuturor celor implicaţi în problema pagubelor produse de mistreţi, ce a avut loc zilele trecute la Instituţia Prefectului, primarul comunei Mireşu Mare a avut, de asemenea, o întâlnire pe aceeaşi temă.

Astfel, în biroul primarului a venit administratorul fondului de vânătoare de pe raza comunei şi reprezentantul ITRSV-ului. Discuţiile au fost aprinse, iar rezultatul final nu a fost unul satisfăcător. Asta, deoarece ambele părţi – cetăţenii păgubiţi pe de o parte, reprezentaţi de primar, şi vânătorii de cealaltă parte – susţin că au dreptatea de partea lor: „Cam ce suprafaţă credeţi că este afectată de mistreţi la nivelul comunei? Fie prin faptul că nu se mai cultivă nimic din cauza mistreţilor, fie prin faptul că se cultivă, dar animalele distrug în continuare. Vă spun eu: în Mireş sunt peste 50 de hectare! În zona Iadăra cred că 200 de hectare nu mai sunt cultivate din aceeaşi cauză. Deci sute de hectare sunt afectate numai în Mireşu Mare de fondul de vânătoare pe care dumneata îl conduci! Ba mai mult, să vii tu să spui că proprietarul de drept nu mai are nici un drept cât timp îi administrezi tu pădurea e strigător la cer!”, a declarat Ioan Mătieş, primarul comunei Mireşu Mare.

Întâlnire pe tema pagubelor produse de mistreţi la Mireşu Mare
Întâlnire pe tema pagubelor produse de mistreţi la Mireşu Mare

Vânătorii sunt acoperiţi de lege

„Cei cu puşca” spun că tot ceea ce se face în legătură cu vânatul şi fondurile de vânătoare este conform cu legea: „Domn primar, toate chestiile astea sunt făcute după nişte legi pe care noi nu le putem încălca: nici eu, nici dumneavoastră, nici nimeni. Legea spune că nu trebuie să obţii 100% acord acolo, când îţi dă cineva fondul de vânătoare. Trebuie să ai 51% doar. Proprietarii de pădure nu pot să-mi retragă acest drept de administrare a fondului de vânătoare pentru că există un contract şi el este încheiat pe zece ani. Eu sunt gestionarul fondului cinegetic, a vânatului de pe suprafeţele de pădure ce aparţin oamenilor, iar dumneata, ca şi proprietar de teren cu pădure, conform legii, eşti obligat să-mi dai voie să vânez pe fondul tău, dacă nu e împrejmuit. Dacă este împrejmuit nu intră vânatul şi atunci e logic că nici vânătoare nu face nimeni acolo pentru că nu sunt animale. Dar obstrucţionarea vânătorii prin violenţă înseamnă închisoare de la un an jumătate în sus”, a spus Andrei Mureşan, administratorul fondului de vânătoare de pe raza comunei Mireşu Mare. „Eu zic, hai să vedem ce facem ca să rezolvăm problema, că aşa cu neînţelegeri nu rezolvăm nimic. Hai să vedem cum îi anunţăm pe oameni, ce e de făcut. Eu am fost la multe constatări de pagube şi prima reacţie a omului, când mergeam acolo, era să se certe cu noi. Erau supăraţi, pe bună dreptate, aşa că îi lăsam să-şi spună of-ul, după care vedeam cum putem rezolva problema”, a completat Adelin Petrişor, inginer ITRSV.

Eugenia Gheţie - localnic din Berinţa,  în lanul de porumb distrus de mistreţi
Eugenia Gheţie – localnic din Berinţa,
în lanul de porumb distrus de mistreţi

Legislaţia ar trebui modificată

Primarii spun că legislaţia actuală în domeniul vânătorii nu este tocmai în favoarea celor păgubiţi, aşa că ea ar trebui modificată pentru ca problemele actuale să dispară treptat: „La ora actuală pot spune că este o situaţie fără ieşire, lumea este de-a dreptul disperată, noi, primarii suntem la fel, din cauză că nu mai ştim ce să le spunem celor care, până la urmă, le reprezentăm interesele, adică cetăţenilor care ne-au ales. Legea vânătorii ar trebui modificată în sensul că aceasta trebuie să prevadă clar cine face despăgubirea în caz de producere a unei pagube. De asemenea, ar trebui să se facă o despăgubire mai rapid. De ce spun acest lucru? Vă dau un exemplu: la câte pagube s-au făcut de când au apărut aceste fonduri de vânătoare, nu s-a despăgubit la nivelul Maramureşului nici un leu! Legea actuală este făcută astfel încât cel păgubit nu are nicio şansă de a primi vreun ban”, a mai spus primarul din Mireşu Mare.

mistreti - miresu mare1Unii se ceartă, iar oamenii rămân cu paguba

În timp ce autorităţile se ceartă, oamenii afectaţi de această problemă rămân cu paguba: „Sâmbătă şi duminică noaptea au intrat porcii mistreţi în terenul nostru cu mălai. Luni, când am venit eu aici am găsit gardul electric răsturnat la pământ. Pe urmă, l-am chemat pe domnul primar care a venit, nu am ce să-i reproşez, a constatat şi ne-a spus că merge la şedinţă la Prefectură, unde va arăta acolo pozele şi va spune ce ni s-a întâmplat. Nu ne gândim la despăgubiri, ci doar la faptul că ar trebui să se ia nişte măsuri ca oamenii să nu mai păţească aşa ceva. Îi dezastru acum ce se întâmplă, nu numai la noi! Aici avem trei hectare de teren şi ajungem să nu le mai putem folosi din cauza mistreţilor. Că să lucrăm în pagubă nu se merită! Anii trecuţi era grâu semănat aici, cartofi, de toate şi nu erau asemenea probleme. Acum au apărut de câţiva ani mistreţii şi pe an ce trece sunt tot mai mari pagubele! Nu suntem singuri, vecinilor noştri le-au stricat mistreţii porumbul. De asemenea, în Curtuiuş, în Cărpiniş, pe deal la Copalnic, peste tot umblă mistreţii şi distrug culturile oamenilor. O să ajungem să nu mai putem veni în siguranţă nici aici pe pământul nostru”, a spus Eugenia Gheţie, localnic din Berinţa. „Vânătorii ăştia ar trebui să fie autorizaţi să mai vâneze din mistreţi, să se mai împuţineze, că-s tare mulţi! Şi să le dea de mâncare în pădure, cum era cândva, ca să nu mai fie tentaţi să intre în culturile oamenilor pentru hrană”, a precizat şi Ioan Gheţie din Berinţa. „Mi-au intrat în cartofi mistreţii şi mi-au distrus pe acolo. Am pus gard şi aparat cu avertizare sonoră ca să-i sperie şi tot degeaba. Iar au pătruns peste noapte. Am dus apoi un câine acolo, şi abia atunci s-au speriat mistreţii şi nu au mai venit, dar paguba a rămas. Nu sper la nicio despăgubire, doar vreau să facă ceva autorităţile, să nu se mai întâmple pe viitor. Că la ce este acum, e dezastru”, a declarat şi Vasile L. din Valea Chioarului.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.