Ecologică

0
426

Gazeta de faţă, insera, recent, că Asociaţia “Let’s Do It Romania”, în colaborare cu Ministerul Mediului, lansează pentru luna septembrie a.c., o campanie de educare a românilor, cu privire la poluarea cu deşeuri şi declararea datei de 24 septembrie ca “Zi Naţională a Curăţeniei!”. Invită voluntarii la sesizarea zonelor (oferind premii) şi la strângerea deşeurilor.

Iniţiativa şi demersul în sine sunt lăudabile. De câţiva ani, la intervale repetabile, asistăm la acţiuni ale societăţilor de voluntariat pentru adunarea de­şeurilor. E o soluţie cu rezolvare de moment, care, însă, nu înlătură cauzele fenomenului. Există în România legi adoptate pentru protecţia mediului, a zonelor verzi ş.a. Prevederile lor, cu sancţiuni împotriva poluatorilor de orice fel, se aplică palid şi, constatăm, fără efect. Pe scurt: credem că, alături de acţiunile preventive, manifestate adesea doar prin vorbe, prin atenţionări ultimative, prin dialoguri repetabile, ar fi necesare şi acţiuni ferme. În general şi concret se cunosc “poluatorii” mari şi mici. Ei sunt riveranii de pe malurile apelor curgătoare, ai lacurilor, ai pădurilor etc. Organismele responsabile de domeniu le cunosc, în detaliu, mai bine decât noi! Ar trebui, ca urmare, să se aplice cu fermitate sancţiuni prevăzute de lege! Invocarea scuzei că nu se cunosc persoanele şi societăţile poluatoare e o scuză doar. Se pare că acţiunile organismelor abilitate, de la toate nivelele (primării, consilii, minister etc.) sunt palide, de conjunctură, cu efect minim. Suntem de părere că ar trebui sancţionaţi drastic şi repetat toţi riveranii locurilor afectate, mai ales ai apelor, din amonte în aval. Nu au bani şi nu achită amenzile cu anii? Să fie puşi, după o lună, la “muncă în folosul comunităţii”, la acţiuni sub supraveghere, de ecologizare a malurilor, a locurilor de picnic ş.a., fără a accepta scuze şi comentarii inutile!
Recent, în parcurgerea traseului cu “Mocăniţa”, pe Valea Vaserului – Vişeu de Sus – am înregistrat peisajul natural mirific, dar şi următorul fenomen: de la Staţia CFF Paltin, în aval, malurile şi apa Vaserului sunt curate! E semn că lucrătorii din zonă, forestierii cât şi turiştii au devenit, acum, conştienţi şi responsabili pentru respectarea permanentă a naturii locului. Dar, la coborâre, cum începe zona caselor locuite pe Valea Scradei, peisajul devine “nedorit colorat”: pe maluri observi societăţi ce prelucrează lemnul. Rumeguşul rezultat mai vechi sau mai nou, plasat sau abandonat în vecinătatea imediată a malurilor. Evident, ploile îl pot antrena în apă. Pe maluri şi în apă – resturi textile, multe recipiente din plastic, piscină gonflabilă spartă şi … te miri ce! Mirat, te întrebi: asta e faţa, chipul murdărit ce îl prezinţi turiştilor români şi străini ce vin cu miile pe aceste locuri! E o chestiune nu doar “locală”, ci una naţională, una de amprentă morală, de cultură şi civilizaţie! Apoi, alte întrebări vin firesc: de când n-au mai trecut pe aici, cu obligaţii de serviciu, cei cu responsabilităţi faţă de mediu, la urma urmei faţă de viaţa noastră?! Ce fac inspectorii de mediu? Ce acţiuni concrete întreprind, în afară de “constatări”, proiecte, conferinţe şi simpozioane în birouri?! Ce efect au?
Bine-venite premiile pentru cei ce sesizează locurile pentru gunoaie abandonate, pentru realizarea unei “Hărţi a deşeurilor” în toată ţara! Credem, însă, că o “hartă” cu arealurile nevralgice deja cunoscute, ar trebui să puncteze concret nume de societăţi, nume ale oamenilor ce locuiesc în apropiere şi aruncă inconştient (oare?!) gunoaie. Dacă legile de protecţie a mediului au lacune, vicii, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are dreptul şi obligaţia la iniţiative; organele locale pot adopta şi hotărâri şi au datoria să acţioneze. Altfel?! Vom tot “organiza” şi ne vom lăuda cu acţiuni de educare , de voluntariat pentru strângerea deşeurilor etc. Până când?! Acţiunea de “curăţenie naţională” nu trebuie să însemne o zi anume, ci o permanenţă! Să o facem, noi, cu toţii, în propria ogradă!
P.S. Îmi amintesc de o călătorie spre Geneva, în Elveţia. Pe tot parcursul, de la nord la sud, era ordine şi curăţenie “de farmacie”. Am întrebat un însoţitor, demnitar, cum au reuşit performanţa! A zâmbit cu subînţeles şi ne-a spus: zeci de ani am desfăşurat acţiuni educative, cu efecte minime. Conştientizarea, pentru majoritate, a intervenit după adoptarea şi aplicarea unor legi cu amenzi usturătoare pentru poluatorii de orice fel. Ei sunt depistaţi prompt şi cu ajutorul cetăţenilor. Vinovaţii plătesc sau efectuează curăţenie, în văzul lumii, indiferent de statutul lor social sau fac închisoare de scurtă durată, fără suspendare, fără excepţie, fără parlamentări şi contestaţii! Pe când şi la noi?! Pe când o lege care interzice fabricarea şi utilizarea, în România, a pet-urilor din plastic?
Vasile Leschian 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.