Prin hăţişurile memoriei, cu Teresia Bolchiş-Tătaru

1
1143

Joi, 25 august a.c, am asistat la o dublă lansare de carte a cunoscutei autoare Teresia Bolchiş-Tătaru: „Destin şi destine” (semnată cu pseudonimul Cecilia Costin), apărută la Editura Anamarol din Bucureşti, şi „Ţara Oaşului în memorii acum trei sferturi de veac”, publicată la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş. Moderat de conf. univ. dr. Florian Roatiş (din partea instituţiei gazdă), evenimentul a avut loc în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene ”Petre Dulfu” Baia Mare.
Impresionantă prin recursul la istorie şi la patriotismul care azi, din păcate, pare desuet, manifestarea a început cu salutul părintelui greco-catolic Simion Mesaroş care a rostit, împreună cu cei prezenţi, rugăciunea „Tatăl nostru”. Pline de har au fost luările de cuvânt ale părintelui dr. Florin Marusciac şi a edito­rului cărţii, părintele Silviu Hodiş din Târgu Lăpuş.
Apreciată în mediul băimărean atât ca autoare, precum şi ca fostă profesoară de biologie (până în 1976, când a emigrat în RFG), Teresia Bolchiş-Tătaru ne-a unit în jurul său cu acel farmec pe care mulţi îl ştim de ani de zile. Energică şi sensibilă deopotrivă, de această dată ne-a oferit volumul Destin şi destine, în care este evocată prietena sa, Nina, pe care Providenţa a răsplătit-o pentru toate suferinţele îndurate, precum şi volumul “Ţara Oaşului în memorii acum trei sferturi de veac”, care porneşte de la memoriile tatălui său, preotul greco-catolic Gheorghe Bolchiş (1907-1983), şi rememorează copilăria şi adolescenţa autoarei, petrecute în acele ţinuturi cu oameni de ispravă. Îmbinate de destine individuale şi colective, ambele apariţii editoriale (despre care au vorbit părintele Simion Mesaroş, profesorul Dragomir Ignat şi dr. Remus Vârnav, fost director al Muzeului Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş), răscolesc tot jarul unor vremuri extrem de tulburi prin care a trecut România (perioada legionară care, cum bine ar trebui să se ştie, a avut la bază un patriotism exacerbat; Dictatul de la Viena; al Doilea Război Mondial şi instalarea comunismului).
Scrise fără teamă şi prejudecăţi, cărţile respectă cu sfinţenie istoria, fapt cu atât mai lăudabil cu cât autoarea trăieşte de 4 decenii departe de ţara natală. Vrând parcă să amelioreze cumva durerile pricinuite de traumele sufleteşti proprii celor cu două patrii, precum şi ale miilor de oameni care au opus rezistenţă rămânând în ţară, reîntâlnirea cu Teresia Bolchiş-Tătaru a stat şi de această dată sub semnul unei sincerităţi debordante care te face pe tine, ca cititor, să fii un însetat al slovelor sale, aşa cum bine au remarcat: Daniela Sitar-Tăut, Vasile Tivadar şi Mitruţ din Rus (Dumitru Şovago).

Antoaneta TURDA

1 COMENTARIU

  1. Antoaneta TURDA

    Stimata d-na Antoaneta TURDA

    Cum pot obtine o adresa de contact a d-nei Teresia Bolchiş-Tătaru ?

    Va multumesc anticipat,pentru raspunsul primit!

    Cu respect

    Un fost coleg de scoala al distinsei doamne Teresia Bolchiş-Tătaru

    Jordan

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.