Întâlnire cu fiii satului la Tăuţii de Sus

0
586

La 680 de ani de la atestarea documentară a localităţii Tăuţii de Sus, Grupul de Iniţiativă Băispriană s-a gândit să marcheze această aniversare printr-o suită de manifestări. Activităţile dedicate acestei sărbători au început încă din luna iunie când a fost lansată Monografia localităţii Tăuţii de Sus. A urmat expoziţia dedicată pictorului Alexandru Duma, „fiu al satului Tăuţii de Sus”, care şi-a găsit sfârşitul pe front, în primul război mondial, de la moartea căruia s-au împlinit 100 de ani. Manifestările au culminat în week-end cu un program artistic-cultural, ocazie cu care a avut loc şi întâlnirea „Fiilor satului”.

După aproape şapte secole de la atestarea documentară a localităţii Tăuţii de Sus, Grupul de Iniţiativă Băispriană a decis să pună în valoare această zonă. Cu această ocazie, la şcoala din Tăuţii de Sus a fost vernisată expoziţia dedicată lui Alexandru Duma, care a fost organizată în această vară şi în Salonul Artelor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare. S-a vorbit despre monografia localităţii şi a fost prezentat un program artistic care a inclus folclor, muzică uşoară şi clasică, dar şi o „şezătoare” a elevilor din localitate. Unul dintre momentele încărcate de emoţie şi de nostalgie a fost „Întâlnirea fiilor satului”. IMG_5317Tăuţeni stabiliţi în diferite colţuri ale ţării, în străinătate şi cei care au rămas constanţi în zona natală au purtat discuţii şi au depănat amintiri. „Se împlinesc 680 de ani de la prima atestare documentară. Putem spune că în 7 secole nu a mai existat un asemenea eveniment. Ne bucurăm că am reuşit acest lucru. Mulţumim Consiliului Local şi Primăriei Baia Sprie şi Consiliului Judeţean Maramureş care ne-au sprijinit în acest demers. Evenimentul s-a născut în momentul în care ne documentam pentru Monografia satului a cărui lansare a avut în iunie, dar putem zice că manifestarea a fost gândită încă de acum doi ani. În cadrul evenimentului a avut loc şi întâlnirea fiilor satului care au venit din Bucureşti, Cluj, Caraş-Severin, Focşani, chiar şi din străinătate”, a declarat Vasile Pop, vicepreşedintele Grupului de iniţiativă băispriană, asociaţie care s-a înfiinţat acum doi ani. Fiii satului au fost bucuroşi că au posibilitatea să ia parte la o astfel de acţiune. „Mă bucur că a fost organizată această frumoasă sărbătoare. Nici nu pot exprima în cuvinte cât de frumoasă este această sărbătoare. Cinste şi onoare celor care au contribuit la organizarea evenimentului: Aurica Chiuzbăian şi Vasile Pop”, a spus unul dintre localnici, Ioan Vasile Rogojan Crişan. Alţii consideră că acţiunea din week-end a creat un precedent şi că pe viitor se vor mai gândi astfel de manifestări în Tăuţii de Sus. „Ne bucurăm că există un început, de aici se poate dezvolta foarte mult. Bunicii mei din partea mamei sunt din Tăuţii de Sus. Mă simt foarte mândru de eveniment. Locuiesc aici, mi-am făcut casă aici şi îmi doresc să rămân aici. Îmi place zona, îmi place unde m-am născut. Îi regăsim pe o parte din fiii satului aici. Mulţi dintre ei vin în fiecare an în lunile iulie-august. Ne întâlnim. Ei se bucură că vin şi faptul că vin în mod constant înseamnă că au aici rădăcini adânci”, a

Ioan Vasile Rogojan şi Vasile Pop
Ioan Vasile Rogojan şi Vasile Pop

precizat un alt fiu al satului, Roland Nagy. În eveniment au fost implicaţi şi tăuţeni „adoptaţi” în zonă. Este cazul lui Sabin Bumb care spune că aici s-a căsătorit în urmă cu 24 de ani şi de atunci n-a mai plecat din zonă. „Eu sunt de ginere aici. Mă bucur că astăzi, aici, e atât de multă lume. Odată la 680 de ani nu e atât de uşor să organizeze un astfel de eveniment. Sunt căsătorit aici de 24 de ani şi mă simt mai tăuţean ca alţi tăuţeni. Sunt meşter în lemn, suntem legaţi sufleteşte de această zonă. Nu aş pleca pentru nimic în lume de aici”, a spus Sabin Bumb, prezentatorul spectacolului. Tăuţii de Sus, pe numele său originar, „Girod”, „a apărut pentru prima dată într-un document în 1336, o diplomă dată de regele un­gar Carol Robert de Anjou, document pierdut ulterior, despre a cărui existenţă aflăm din transcrieri ale cancelariei regale făcute în timpul urmaşilor lui Carol Robert”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.