Eurobarometrul sărăciei închipuite

0
407

În UE putem dormi liniştiţi şi în siguranţă. Avem instituţii care ne poartă de grijă. Eurostatul monitorizează tot ce mişcă în ţările din marea familie europeană. Eurobarometrul măsoară orice, nimic nu-i scapă. Instrumentul oferă informaţii inclusiv despre cantitatea de pastă de dinţi şi hîrtie igienică consumată pe cap de locuitor european. Jucăria, periodic face şi clasamente pe care le oferă opiniei publice prin mass media. Indiferent de natura măsurişului România şi Bulgaria sînt pedepsite să stea la coada clasamentului, să fie lanternele roşii ale UE. Ultima ispravă a fost să măsoare gradul de sărăcie şi excluziune socială, capitole la care cele două ţări ocupă primele locuri. Bănuiam ce înseamnă excluziunea socială, pe care dicţionarul o defineşte ca un fenomen de respingere, de înlăturare şi eliminare de a da afară pe cineva din societate. Din datele eurostatului reiese că 40% din populaţia celor două ţări trăieşte pe altă planetă. Astfel de informaţii lipsite de logică şi argumente nu trebuie luate în seamă. Nu înţeleg ce ia în calcul eurostatul cînd măsoară sărăcia şi de ce nu explică care ar fi diferenţa dintre sărăcia din Suedia şi cea din România. Problema sărăciei intră şi în grija unor televiziuni comerciale din ţară. Pentru a sensibiliza şi emoţiona opinia publică oferă imagini cu familii numeroase, cu mulţi copii dezbrăcaţi şi înfometaţi, aflaţi în veşnică aşteptare a unui ajutor care nu se ştie dacă va veni sau nu. În lume sărăcia este un fenomen omniprezent care nu trebuie să impresioneze. Să nu uităm că unii dintre semenii noştri se complac şi le place să trăiască în sărăcie. Fenomenul se cuibăreşte în ţările din care lipseşte educaţia, sănătatea şi munca ce aduc în casă bani şi pîine pe masă. România are probleme cu civilizaţia nu cu sărăcia. Cu ţara, natura a fost darnică dar nu e vina ei că este gospodărită prost. Sărăcia şi civilizaţia sînt două probleme total diferite. Săptămînal trec prin una dintre cele mai prospere comune unde lucrurile arată bine şi sînt la loc de cinste. Are şi un supermarket cu nimic mai prejos decît cele din marile oraşe. Degeaba. Cînd ciurda satului are prioritate în circulaţie gîndul mă duce la nevoia de civilizaţie nu la sărăcie. Aşa ceva într-o ţară europeană civilizată nu întîlneşti. Pe de altă parte pentru omul de la ţară, calul şi vaca din grajd, porcul şi orătăniile din bătătură, claia de fîn şi gunoiul din spatele şurii sînt semne ale bogăţiei nu ale sărăciei. În mediul rural generaţii întregi au trăit fără apă la robinet, canalizare şi drumuri asfaltate, utilităţi care ţin de civilizaţie nu de sărăcie. Cu timpul va veni şi vremea lor. Marea majoritate a românilor se mulţumesc cu puţin, deşi nu au aspiraţii mari nu se consideră săraci. Eu văd România reală nu pe cea din spatele micului ecran. Vară de vară, mii de români, nu dintre cei bogaţi, în concediu lasă o groază de bani pe meleagurile europene. Indiferent de sezon, staţiunile turistice sînt pline ochi. Crîşmele, barurile, terasele şi localurile nu duc lipsă de clienţi. Unde nu cred că cineva bea şi mănîncă pe datorie. Indiferent de natura evenimentului belşugul de mîncări sofisticate şi băuturi fine au scos din meniu pălinca de prune şi tradiţionalele sarmale. La marginea oraşelor, cartierele rezidenţiale au înflorit ca ciupercile după ploaie având case şi vile gen palate nu locuinţe obişnuite. Pe drumurile României întîlneşti maşini de toate felurile dar românului îi place să meargă la servici cu maşina nu cu bicicleta. Nici pensionarii nu o duc atît de rău, în bănci au suficienţi bani pentru zile negre. Stat mai generos ca şi cel român, faţă de unele categorii sociale nu cred că mai există. Mulţimea ajutoarelor nejustificate încurajează  nemunca şi sărăcia. Banii pompaţi în oameni needucaţi şi neinstruiţi se duc pe apa sîmbetei. Trebuie renunţat la ideea de a ne lamenta şi plînge dînd vina mereu pe alţii şi luîndu-l în braţe pe „nu avem”. Numai un popor educat şi sănătos poate învinge sărăcia şi aspira la civilizaţie.

Prof. Vasile ILUŢ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.