Tot mai mulţi infectaţi cu HIV-SIDA în Maramureş

0
2161

– Majoritatea cazurilor noi sunt din rândul homosexualilor

Numărul persoanelor infectate cu HIV-SIDA în judeţul Maramureş este în creştere accentuată. Astfel, conform statisticilor, în ultimii patru ani cifra bolnavilor seropozitivi aproape s-a dublat.
Raportul a fost prezentat în cadrul conferinţei cu tema „Persoana seropozitivă, o prioritate locală”, desfăşurată ieri în Baia Mare fiind organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Afectate de HIV-SIDA (UNOPA), în colaborare cu Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare: “ «HIV-SIDA o prioritate locală» este un eveniment pe care l-am programat în Baia Mare. Am fost în ultimele două luni la Cluj şi Oradea. Este un eveniment organizat în cadrul unui proiect “Prin Ochii Mei”, finanţat de mecanismul financiar elveţian. Prin acesta ne propunem să mergem în judeţe unde nu sunt asociaţii de pacienţi seropozitivi şi să ne întâlnim cu aceştia să le cunoaştem problemele şi să le aducem în atenţia autorităţilor pentru a încerca să le căutăm apoi rezolvare”, a spus Iulian Petre, director executiv al Federaţiei Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV-SIDA (UNOPA).

Numărul bolnavilor seropozitivi creşte şi în rândul consumatorilor de droguri

La nivel naţional situaţia nu arată bine nici în rândul consumatorilor de droguri, care se îmbolnăvesc tot mai des de HIV-SIDA: „La nivel naţional a crescut în ultimii ani foarte mult procentul celor diagnosticaţi din rândul consumatorilor de droguri. Scopul nostru este de a aduce în discuţie programe de prevenire, de educaţie, de conştientizare în rândul populaţiei, astfel încât să cunoaştem cu toţii că ne putem proteja şi că infecţia cu HIV este o boală cronică, tratabilă, de lungă durată şi se poate trăi cu ea, se pot întemeia familii, se pot face cariere, se poate merge mai departe cu această infecţie”, a mai precizat Iulian Petre.

88 de persoane diagnosticate cu HIV în Maramureş

Tot-mai-mulţi-infectaţi-cu-HIV-SIDA-în-Maramureş7Numărul cazurilor diagnosticate cu HIV-SIDA în judeţul Maramureş a trecut de 80 în ultima perioadă, fiind aproape dublu faţă de acum patru ani: „La sfârşitul lunii iulie 2016, în judeţul Maramureş s-a înregistrat un număr de 88 de persoane diagnosticate cu HIV, din care 73 de persoane au beneficiat de tratamentul Anti Reto Viral (ARV). În comparaţie cu ultimii patru ani, la sfârşitul anului 2011 în judeţul nostru erau înregistrate 55 de persoane seropozitive. Deci, numărul lor a crescut semnificativ. De asemenea, din situaţia la nivel naţional rezultă o creştere a numărului de persoane diagnosticate pozitiv”, a explicat dr. Zenovia Pop, cea care se ocupă de bolnavii seropozitivi de la Spitalul de Boli Infecţioase Baia Mare.

Şi în Baia Mare a crescut numărul seropozitivilor

În municipiul Baia Mare trendul este la fel cu cel înregistrat în judeţ: „Creşterea numărului de bolnavi HIV se suprapune cu o scădere majoră a programelor de informare şi de prevenire a infectării, din cauza neimplicării statului în susţinerea unor astfel de programe. În municipiul Baia Mare şi la Spitalul de Boli Infecţioase, la sfârşitul lunii iulie 2016, avem 51 de pacienţi diagnosticaţi, din care 47 se află în tratament cu ARV. Comparativ cu anul 2014, când am avut 35 de pacienţi, sau cu 2015 când am avut 45, se vede că numărul lor este în creştere şi în municipiu”, a mai precizat dr. Zenovia Pop, Spitalul de Boli Infecţioase Baia Mare.

Pacienţii sunt monitorizaţi

Bolnavii aflaţi în evidenţa spitalelor sunt monitorizaţi continuu, atât la nivel local, cât şi judeţean: „Pe toată perioada în care se află în evidenţa noastră, aceşti pacienţi sunt monitorizaţi lunar, în compartimentul HIV-SIDA din cadrul secţiei, din punct de vedere clinic şi atunci când este nevoie şi prin teste de laborator, curente, conform ghidurilor naţionale. La trei luni aceşti pacienţi, sau chiar la şase luni în cazul celor care nu pot mai repede, sunt trimişi la Centru Regional de Supraveghere a Infecţiei HIV-SIDA Cluj pentru testări cu alte determinări de laborator care arată modul de evoluţie a pacientului respectiv: adică se face încărcătura virală, se determină numărul de limfocite T şi în funcţie de rezultatele care se obţin se schimbă sau nu terapia. Noi nu stabilim tratamentul, ci doar centrul de coordonare Cluj-Napoca. Cu schema de terapie, pacientul vine de acolo şi noi doar îi asigurăm tratamentul”, a spus dr. Zenovia Pop.

Ultimele cazuri noi, din rândul homosexualilor

Dr. Mădălina Dragoş, dr. Zenovia Pop, Iulian Petre
Dr. Mădălina Dragoş, dr. Zenovia Pop, Iulian Petre

După o serie de testări, făcute la Spitalul de Boli Infecţioase Baia Mare în prima jumătate a anului, a rezultat că majoritatea cazurilor noi de seropozitivi provin din rândul persoanelor homosexuale: „În perioada ianuarie-iulie 2016 în spitalul nostru s-au făcut şi testări pentru infecţia HIV. În acest interval s-au efectuat 168 de testări, plătite din fondurile proprii ale spitalului. Din acestea, şase au ieşit pozitive. Ceea ce am constatat noi în ultima vreme este faptul că mai multe persoane seropozitive la început, provin din rândul celor care practică sex homosexual. Deci marea majoritate care au venit în ultima perioadă sunt homosexuali”, a mai prezentat Pop Zenovia.

Tratamentul pentru un seropozitiv poate ajunge şi la 7.000 de lei lunar

„Din analiza comparativă pe care am făcut-o, şi o facem periodic, în ceea ce priveşte costurile medii realizate pe 2016, acestea se încadrează cam în costul mediu naţional. La noi costul mediu pe un pacient, pe lună este de 2.339 lei, faţă de media naţională 2.291. Sumele depind şi de schemele terapeutice pe care le recomandă centrul regional. De multe ori, unii pacienţi ajung cu tratamentul şi la 7.000 de lei, alţii au doar 2.000, în funcţie de statusul lor imunologic şi virusologic. Pot spune că nu ne-am confruntat cu probleme în ceea ce priveşte achiziţionarea de medicamente. Întotdeauna spitalul a asigurat tratamentul necesar pacienţilor. Unde întâmpinăm probleme este la capitolul pacienţi: unii sunt mai puţin cooperanţi la tratamentul pe care trebuie să-l urmeze, dar care îi ajută să ducă o viaţă obişnuită, fără să intervină aşa numitele infecţii oportuniste. Dacă ei nu-şi urmează tratamentul sunt predispuşi la anumite infecţii pe care persoanele cu imunitate normală nu le fac, iar acestea pot conduce la deces. Dintre pacienţii noştri, doar doi-trei nu au venit încă să-şi ridice tratamentul în ultimele luni. Noi toată ziua le dăm telefoane, îi chemăm, îi îndrumăm, facem tot ce este posibil ca să-i ajutăm, însă de ei depinde totul”, a conchis dr. Zenovia Pop.

Pacienţii cu tuberculoză sunt testaţi şi HIV

Cei care sunt depistaţi cu tuberculoză sunt testaţi automat şi pentru HIV-SIDA: „Pentru pacientul de tuberculoză, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este obligatorie testarea HIV a tuturor pacienţilor de tuberculoză declaraţi. Testarea este asigurată prin fondurile Programului Naţional de HIV-SIDA a Ministerului Sănătăţii. Pentru Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare lucrurile decurg foarte lin. Nu cred că din 300 de pacienţi cu tuberculoză pe an, care vin la noi, să fie trei, patru, care refuză din diverse motive şi această testare. Pentru celelalte spitale, respectiv Vişeu şi Borşa, din motive mai degrabă organizatorice, câteodată le scapă efectuarea acestei testări, pentru că ei trebuie să trimită testările la Sighet. Dar procentul pe judeţul Maramureş este de sub 5% persoane netestate, declarate cu tuberculoză. Din fericire, de când lucrez eu, de 20 de ani, a fost un singur caz în care noi am depistat, când am pornit de la diagnosticul de tuberculoză, o persoană seropozitivă. Ne-am confruntat însă, cam în fiecare an, cu unul, doi pacienţi, mai ales în zona Sighetului, ce erau cunoscuţi cu infecţie HIV, fiind diagnosticaţi şi cu tuberculoză”, a declarat dr. Mădălina Dragoş, medic primar Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare.

Cazurile de tuberculoză, în scădere în Maramureş

Dacă numărul celor cu HIV-SIDA este în creştere în judeţ, cei infectaţi cu tuberculoză sunt mai puţini: „Din punctul nostru de vedere, este îmbucurător faptul că nu avem încă utilizatori de droguri intravenoase pe raza municipiului, dar constat că avem de-a face cu alte feluri de consumatori de droguri. Mai rău este că pacienţii sunt din categoria tinerilor, sub 30 de ani, pe care i-am avut acum în ultima perioadă şi care au declarat că sunt consumatori. Cei care nu au declarat probabil că sunt şi mai mulţi. În ceea ce priveşte trendul general al tuberculozei, acesta este în scădere. Totuşi, ce lipseşte sunt mijloacele de a informa pacienţii prin diferite organizaţii, sau prin alţi profesionişti din afara sistemului sanitar. Există doar încercări firave în acest domeniu”, a mai explicat dr. Mădălina Dragoş.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.