Trăieşte şi ia aminte

0
398

Nu pot rămîne indiferent la un sondaj în care 49% din ruşi se arată convinşi că este nevoie de un nou Stalin. Librăriile găzduiesc lucrări despre Stalin. Împlinirea a 60 de ani de la moartea lui, acum trei ani, a fost comemorată printr-un număr special al Pravdei. Care reabilitează personajul – omul de stat, Generalissimul, economistul, poetul chiar (scria în georgiană) şi explică de ce Stalin este atît de necesar nu numai trecutului Rusiei ci mai ales viitorului ei. Georges Nivet, profesor universitar la Geneva aduce în discuţie cărţi care vorbesc despre Stalin pentru a nu uita, totuşi, partea criminală a personajului. Într-un film “Stalin e cu noi” ne este prezentat celălalt Stalin marele constructor, marele strateg, cel care a redat poporului viaţa normală şi bucuria de a trăi. Revoluţia lui Stalin se deosebeşte de cea a lui Lenin prin aceea că a redat ruşilor familia, istoria patriotică, arta şi chiar religia. În Rusia se aude refrenul: De ce este şi azi cu noi? De ce îi face pe unii să-l divinizeze şi pe alţii să-l urască? Manualele de istorie, apărute după 1990, deşi au stîrnit multe controverse, ele urmează linia generală sugerată de preşedintele Putin, în 2013, aceea a patriotismului, chiar dacă nu se ţine seama de adevărul istoric. Putin îl face răspunzător pe Lenin, autorul federaţiei care avea să se prăbuşească în 1991, pentru distrugerea URSS. Cum să pricep asta? De vină ar fi Soljeniţîn cu al său Arhipelag Gulag “Cîtă vreme cartea se învaţă la şcoală, teroarea provocată de teroarea comunistă nu mai e doar stalinistă, ea e mult mai veche şi se datorează în primul rînd lui Lenin”, apreciază Putin, în acest an, la Academia de Ştiinţe. Strategia inumană a lui Stalin este aproape justificată. Astăzi marile texte nu mai au aceeaşi audienţă ca la începuturile perestroikăi. Gorbaciov nici nu mai este luat în seamă. Ba este blamat pe cît se poate. Istoria Marelui Război pentru Apărarea Patriei este rescrisă pentru a ţine parte sovieticilor, pentru a justifica pactul Ribbentrop-Molotov, răpirile pe teritorii cuprinse cu viclenie în el.
Istoricii ruşi consacră studii pentru a face o relectură a felului în care occidentalii privesc ultimul război. Scrie doamna Natalia: “Astăzi cînd Europa, a cărei onoare, libertate şi pace au fost răscumpărate cu sîngele nostru rusesc şi în ale cărei capitale armata noastră fusese întîmpinată cu un entuziasm frenetic, URSS este proclamată ca un monstru totalitar mai rău decît Reich-ul nazist. Călcînd în picioare dreptul internaţional şi Carta ONU, Parlamentul European, vorbeşte despre insulele Kurile ca despre un teritoriu sub ocupaţie rusească”. Istoricii ruşi nu scriu despre ocupaţii. Nici despre cea germană, nici despre cea sovietică a unor teritorii în Europa de Est. Ruşii au o lege memorială (din 2009) care pedepseşte denigrarea Victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Se pare că ideea a fost abandonată. George Nivet observă că există o Rusie liberală care este învinsă de Rusia care nu se uită decît la canalele publice de televiziune unde Jirinovski îşi spune aberaţiile. Cum ar fi: Rusia, Polonia, Ungaria şi România să-şi ia fiecare partea ei de Ucraină. Din păcate aceasta este Rusia care face opinie dominantă. Patriarhul Kiril l-a premiat pe Putin “care ştie să păstreze Rusia suverană”. Căutarea identitară garantată de Conciliul pentru Lumea Rusească (prezidat de Patriarh) dă următoarea definiţie rusului: “cel care gîndeşte şi vorbeşte ruseşte, recunoaşte că creştinismul ortodox este baza culturii spirituale ruseşti, se simte solidar cu destinul poporului rus”. Basarabia “care se roagă ca noi” este înglobată Rusiei. În acest fel – spune profesorul Nivat – toate acţiunile criminale comise de regimul stalinist sînt prezentate, social şi geopolitic, justificate. Aici funcţionează pretextul crimelor de masă şi absenţa căinţei. Rusia nu vrea şi nu poate să intre în logica Parlamentului European care leagă nazismul şi stalinismul. Există în Rusia opoziţia intelectualilor. Ecaterina Guenieva observă: “Trauma imperiului este cît de poate de reală, am ignorat-o şi uite că astăzi scoate capul”. Titlul acestui text l-am împrumutat de la Valentin Rasputin. Încolo mulţumesc profesorului Nivat şi revistei “22”, care mi-au îngăduit acest comentariu. Adaug: noul ministru al Educaţiei din Rusia a anunţat că de la 1 septembrie elevii ruşi vor învăţa istoria naţională din manuale noi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.