Târgu Lăpuş vrea „zero deşeuri”!?

0
1650

Oraşul Târgu Lăpuş are implementat un sistem de gestionare eficientă a deşeurilor. Ţinta autorităţilor locale pe viitor este ca tot ce se colectează, cu ajutorul serviciului propriu de salubrizare, să fie reciclat, sau folosit pentru a obţine energie, dar fără a polua mediul înconjurător.
Totul a început în urmă cu mai bine de zece ani, când primarul localităţii a fost cooptat într-o delegaţie ce a mers la minister pentru a dezbate problema gestionării deşeurilor, la nivel de ţară: „În ceea ce priveşte problema deşeurilor, am deja ceva experienţă în acest domeniu. Cred că aş putea să-mi dau doctoratul în gunoi. Tot necazul din trecut m-a motivat să mă documentez. Acum câţiva ani, prin 2005, s-a lansat proiectul cu gunoiul la nivelul ministerului. Din delegaţia maramureşeană am făcut şi eu parte. Atunci s-au stabilit nişte linii, cam cum ar trebui să gestionăm deşeurile în judeţ şi ţară practic”, a declarat Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş.

Autogunoieră din Târgu Lăpuş
Autogunoieră din Târgu Lăpuş

Modele din Europa, implementate în oraş

După schimburi de experienţă cu alte ţări din Europa, la Târgu Lăpuş s-a materializat un proiect, finanţat din fonduri europene, ce privea gestionarea selectivă a deşeurilor: „De atunci am fost ieşit de multe ori din ţară tocmai pe problema deşeurilor, astfel că am fost invitat în multe locuri pentru schimb de experienţă. În 2005-2007 am fost cooptat ca membru într-o comisie de cercetare europeană, ce cuprindea şapte universităţi străine, pe tema Manualul primarului-situaţii de urgenţă, tradus în română. Era un proiect finanţat de U.E. Cu această ocazie am fost în câteva oraşe europene din Norvegia, Germania, Franţa, Spania, de unde erau colaboratorii noştri. În toate aceste oraşe mici vizitate am participat la întâlniri cu autorităţile locale în care ne-au prezentat cum gestionează ei deşeurile şi care e conceptul european în ideea asta. După aceste vizite am tras nişte concluzii: dacă fac exact ca în Olanda am zis că pe jumătate din lăpuşeni trebuie să-i execut, legat de bani. Dacă procedez ca italienii, nu am realizat mare lucru. Atunci am zis să fac o simbioză între Olanda, Italia, Franţa, de unde am luat părţile bune şi am accesat, prin anul 2007, fonduri pentru un proiect intitulat Ecosistem Târgu Lăpuş. Obiectivul lui este colectarea selectivă la sursă. Deci de atunci noi am lansat proiectul acesta”, a spus edilul.

Pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor
Pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor

Pubele pentru colectare selectivă în faţa fiecărei scări de bloc

Fiecare scară de bloc din Târgu Lăpuş, precum şi toate gospodăriile din satele aparţinătoare, au câte o baterie de colectare selectivă a deşeurilor: „Ce impact a avut implementarea acestui proiect: la nivelul fiecărei proprietăţi, că avem 13 sate cu nu ştiu câte mii de gospodării, există minim două pubele de câte 110 litri. De asemenea, la fiecare scară de bloc este câte o baterie de colectare selectivă care înseamnă cele şase sorturi, că sunt pubele de plastic sau containere zincate, depinzând de cantitatea de deşeuri care se colectează. Cel mai important lucru e că avem autospeciale de ultimă generaţie, cu grad de compactare de 6 la 1, care să colecteze aceste deşeuri. Dotările acestea ne permit să facem o colectare bună, însă ţinta propusă de noi nu este încă atinsă 100%, dar este mai mult decât în alte părţi”, a precizat primarul.

Centrul oraşului Târgu Lăpuş
Centrul oraşului Târgu Lăpuş

Probleme din cauza proiectului judeţean de gestionare integrată a deşeurilor

În momentul în care s-a lansat proiectul Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş, oraşul Târgu Lăpuş avea deja funcţional propriul sistem de colectare selectivă a deşeurilor. Acesta a fost şi motivul pentru care au apărut o serie de probleme între autorităţile locale şi cele judeţene: „Când s-a lansat proiectul judeţului pe de­şeuri eu le-am spus aşa: nu am nevoie de igluurile din plastic pentru că eu am. De asemenea, dacă într-un sat se pun două din astea, la intersecţii de uliţe, cum pot eu acum să vin şi să le spun cetăţenilor să ducă gunoiul la iglu şi să nu-l mai pună în pubelele pe care le-am pus noi la poartă. Asta după ce noi ne-am chinuit ca să îi obişnuim pe oameni cu această selectare colectivă în faţa porţii. De asemenea, impactul mai mare în rândul populaţiei este preţul. Am pornit cu 4,5 lei de persoană şi tot cu atât taxăm şi acum, preţ care sigur va fi mai mare cu viitorul depozit. Mai este şi operaţionalizarea sistemului ce se vrea implementat la nivel judeţean. Dar noi avem compactoarele noastre, ale serviciului de salubrizare al primăriei, autofinanţat, cu licenţă şi tot ce e necesar. Mai mult, cam 60% din ce colectăm noi, reciclăm, nu depozităm! Însă am ajuns subiect de discuţie din cauză că judeţul vrea să ne distrugă acest serviciu de salubrizare şi să pun la dispoziţia asociaţiei judeţene toată dotarea noastră. Dar aşa ceva nu e posibil legal, aşa că neavând ce face, pe vremea vechiului preşedinte de CJ s-au întrunit şi au zis: gata, cu el afară! Aşa că eu am cerut audienţă atât la Ministerul Integrării Europene, cât şi la Ministerul Mediului. Acum, sub noua conducere judeţeană, s-a pus în discuţie reprimirea oraşului Târgu Lăpuş în ADI Deşeuri”, a explicat Mitru Leşe.

GunoaieMinistrul Mediului a lăudat sistemul implementat la Târgu Lăpuş

Inclusiv ministrul Mediului a fost în Târgu Lă­puş din cauza scandalului is­cat cu privire la gestionarea deşeurilor în Maramureş. Cristiana Paşca-Palmer a dat oraşul ca exemplu de bune practici în domeniul gestionării deşeurilor: „Am beneficiat şi de vizita ministrului Mediului pe această temă, care a văzut în practică ce avem noi aici. De asemenea, am mai avut două raportări la minister cu privire la cum vrem să integrăm gunoiul în Târgu Lăpuş şi de ce mai avem nevoie. Ca să ajungem la ţinta propusă: gunoi zero, adică să colectăm tot şi să reciclăm ce se poate, trebuie să nu amestecăm deşeurile, adi­că fiecare gunoi să plece de la sursa de unde a venit. Amestecat grămadă, înseamnă pagubă. Am prezentat conceptul de gu­noi, zis zero, unde noi ne vom încadra undeva la 80%, dar ne mai lipsesc trei finanţări: staţie de tratare şi sortare mecano-biologică, staţie de compost şi de concasare materiale rezultate din construcţii. Dacă acestea sunt realizate vom avea undeva la 80% din tot ce colectăm reciclat. 20% rămân la cele nereciclabile, cu care am vrea să producem energie termică şi electrică, gaz, printr-un proces de dezintegrare la nivel atomic. Lucrurile astea le-am văzut realizate în străinătate, deci se poate”, a conchis primarul. Cetăţenii sunt deja învăţaţi cu selectarea colectivă a deşeurilor şi nu prea vor schimbarea sistemului actual: „Noi aruncăm selectiv deşeurile menajere. Ne place că avem pubele în faţa fiecărei scări, doar coborâm din apartament şi tomberonul de gunoi este acolo. La început ne-a fost mai greu, însă acum ne-am obişnuit şi nu vrem altceva”, a spus Ştefan Toader. „Nu amestecăm gunoaiele, mai ales că avem pubele în faţa casei. Cred că putem da un exemplu în acest domeniu al colectării deşeurilor şi altora din judeţ”, ne-a explicat şi Maria Pop.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.