Pe ce cheltuim banii publici?

0
306

Se spune că nu sînt bani la bugetele locale, judeţene şi centrale, dar decidenţii politici trebuie să înţeleagă că niciodată nu vor fi fonduri îndestulătoare şi că esenţial este ca ei să prioritizeze nevoile comunităţii. Nu este deloc eficient principiul „pentru fiecare domeniu cîte puţin”, acest sistem de alocare a fondurilor nemulţumeşte în cele din urmă pe toată lumea şi duce la acţiuni realizate pe jumătate!
Cetăţenii n-au posibilitatea să influenţeze cheltuirea banilor publici, la noi nu este obiceiul ca cetăţenii simpli să participe la şedinţele de buget, nu se pricep la termenii de specialitate, dar şi pentru că democraţia noastră se află în faza de început şi nu sîntem conştienţi de controlul ulterior al Curţii de Conturi. Gradul de oportunitate ar trebui să fie impus de cetăţeni. Dacă locuitorii de pe o stradă mărginaşă nu au canalizare, apă, asfalt sau reţea electrică, propunerea lor ar trebui să fie luată în considerare ca prioritate.
În rîndul nevoilor urgente intră apoi dotarea spitalelor, şcolilor, grădiniţelor, cu cele necesare. Nu este logic ca o comunitate să cheltuie mii de euro pentru un concert sărbătoresc şi focuri de artificii, iar şcoala să nu aibă WC (closet cu apă). Nu este corect ca bugetul să susţină echipe sportive de profesionişti, iar spitalul să nu aibă RMN. Transferul acesta de responsabilitate de la alegător la ales nu se face, deoarece candidaţii merg pe liste şi plătesc sume de bani în contul partidului care îi susţine. Cei aleşi nu se simt defel responsabili faţă de alegători, ci faţă de partid.  Iar partidele nu vor adopta niciodată legi de transparentizare totală a cheltuirii banului public, deoarece s-ar lega singuri de mîini şi nu ar mai putea face nici o manevră bugetară.
Prin urmare, cetăţenii români sînt pasivi din punct de vedere comunitar, nu îşi dau seama că bugetul de la contribuabili se adună şi opinia lor este decisivă. Presiunea pusă de cetăţeni pe primării duce la prioritizarea investiţiilor şi a alocărilor bugetare. Oamenii sînt interesaţi în mod special de accesul la un sistem de sănătate, la şcoli de calitate, la căi de acces rapide, la reţele publice edilitare. Nu sînt lipsite de importanţă nici celelalte domenii, dar analizarea datelor statistice este obligaţia consilierilor locali. Cunoaşterea realităţilor duce la planificarea corectă a bugetului.
Se petrece un fenomen grav, apar consilierii locali şi judeţeni „de decor”, care nu analizează, ci doar votează. Se produce pervertirea conştiinţei acestor oameni altfel de treabă, care nu au calităţi de om politic şi nu sînt pătrunşi de misiunea publică pe care o poartă. Pasul pînă la corupţie este colea… Din ce în ce mai mult, bugetele locale vor fi alocate doar pe proiecte multianuale, comunitare, de interes major, propuse după un indice de coerenţă administrativă. Un rol esenţial îl au alegătorii, care trebuie să ceară alocarea fondurilor pe investiţii necesare oamenilor, ce duc la dezvoltare.
Traiul în comunităţi diferă. Unde există firme care produc mărfuri vandabile, acolo vor creşte investiţiile publice şi nivelul de viaţă al locuitorilor. Totul se află în interdependenţă, nimic nu apare din senin. Nu putem avea pretenţia ca statul central sau local să ne ofere totul de-a gata. Uneori este nevoie să susţinem bunul mers al treburilor publice şi să nu acceptăm ca fondurile bugetare să fie cheltuite fără acordul nostru. Conform Legii finanţelor publice, cetăţenii au un cuvînt în privinţa cheltuirii banilor din taxele plătite de ei şi pot trimite contestaţii la proiectul de buget. De exemplu: „Nu sînt de acord cu cheltuirea a 10.000 de lei pe focuri de artificii!”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.