O carte document – pentru recuperarea memoriei

0
1174

• Să ne preţuim valorile – IX •

A intrat în tradiţie ca la început de toamnă, sau mai târziu, când mustul devine vin bun de depănat amintiri, Mircea Şuteu să pună de-o întâlnire a celor care au însemnat ceva pentru Maramureş şi valorile lui. Aşa se face că întâlnirile lui Şuteu cu valorile Maramureşului, cu mici sincope, au ajuns la cifra nouă. Iar la acest bilanţ frumos, Mircea Şuteu a adăugat o nestemată a sufletului său: lansarea cărţii despre cel care a fost preotul şi protopopul Petru Şuteu. O carte scrisă, fără a se feri de cuvinte, de Vasile Gaftone.

După un preambul marca Teodor Ardelean, moderatorul evenimentului, care a remarcat valoarea de document a cărţii, care vine să-l aşeze pe protopopul Şuteu acolo unde merită, ceea ce a urmat s-a transformat într-o binevenită şi binemeritată evocare a celui care a slujit cu pilduitoare şi jertfelnică credinţă biserica ortodoxă. Un vrednic păstrător al tradiţiilor culturale şi spirituale din Ţara Lăpuşului, un preot luminat, care a ştiut, cu diplomaţie, să străbată vremurile şi evenimentele vremii.

Emanuil Rus, stareţul mănăstirii Bixad
Emanuil Rus, stareţul mănăstirii Bixad

Emoţionante şi pline de semnificaţii au fost rememorările făcute de Valentin Bota, nonagenar astăzi, care a caracterizat cum nu se poate mai bine cartea despre protopopul Petru Şuteu – o carte plină de dragoste. Dragostea unui om care a dorit binele semenilor săi şi l-a şi realizat. Despre părintele Şuteu şi vremea preoţiei sale au vorbit şi preotul Viorel Thira şi arhimandrit dr. Emanuil Rus, stareţul Mănăstirii Bixad, care i-a făcut protopopului ultima împărtăşanie, înainte de a trece la cele veşnice.

Dumitru Fărcaş
Dumitru Fărcaş

Deşi de la dispariţia sa au trecut peste 30 de ani, cei prezenţi la eveniment i-au conturat personalitatea cu imagini care nu se pierd în vreme: cu credinţa, cu iubirea de oameni, cu înţelesul lumii în care a trăit. Aşa l-au cunoscut pe protopopul de Lăpuş şi Nicolae Dicu, şi el octogenar astăzi, al cărui nume este legat de Maramureş, dar şi cîntăreţul Nicolae Sabău şi inegalabilul taragotist Dumitru Fărcaş, pentru care părintele Şuteu a fost un adevărat tată. Ce poate fi mai frumos decât să auzi cuvintele: pentru mine, întâlnirea cu părintele Şuteu mi-a întregit viaţa, caracterul şi demnitatea. Cuvinte împovărate de preţuire şi recunoştinţă pentru vrednicul de pomenire Petru Şuteu, care, încă de la primii paşi în preoţie, în ianuarie 1941, şi apoi ca protopop, din 1953 până la pensionare, s-a identificat cu biserica pe care a slujit-o, cu cultura şi tradiţiile Maramureşului, cu nădejdea  de mai bine a celor pe care i-a slujit.
Frumos zice Vasile Gaftone, autorul cărţii, şi frumoasă receptarea evenimentului editorial:

Mircea Şuteu, Aurelia Tecuşanu, Nicolae Dicu, Valentin  Bota
Mircea Şuteu, Aurelia Tecuşanu, Nicolae Dicu, Valentin Bota

Dacă uitarea este omenească, pomenirea este o datorie sfântă. Gâtuit de emoţie, Mircea Şuteu a mulţumit celor prezenţi, care s-au înmulţit între timp, pentru că viaţa are cursul ei firesc, iar Mircea nu s-a sfiit să iniţieze cu nişte ani în urmă o asociaţie a celor care au pus o cărămidă la temelia Maramureşului.
„Să nu uităm valorile” a ajuns la ediţia a IX-a. Şi cum am fost prezentă la opt dintre cele nouă ediţii şi pentru mine emoţiile au fost fireşti. 21 dintre cei care veneau la prima ediţie nu mai sunt. Pentru ei a fost un moment de reculegere şi aducere aminte.  Mulţi dintre cei prezenţi sunt şi ei trecuţi de opt decenii, elefanţii, cum se exprima fostul ministru Nicolae Dicu. Anii au trecut peste toţi şi e plăcut să-i vezi  îmbrăţişându-se şi depănând amintiri. Aşezaţi la masă pe profesii, de la minerit şi geologie, la agricultură, de la industrie la finanţe, de la cultură la sport, de la administraţie la urbanism sau învăţământ, ca în vremurile de demult. vasile-gaftone-petru-suteuNicolae Dicu s-a plimbat cu paharul pe la toate mesele, Anton Pop i-a dat bineţe lui Valentin Bota, Ambroziu Şuta s-a îmbrăţişat cu Aurelia Tecuşan şi Cornelia Măriuţ, Ana Bozai s-a întreţinut cu  Viorel Bălin, Ştefan Gönczi cu profesorul Teofil Bolchiş, preoţii au avut şi ei partea lor de amintire, Cornel Grama a povestit cu Mircea Vraciu, Virgil Grobei cu Vasile Hărănguş, Tănase Filip cu Octavian Bandula şi Ioan Pop, Lascăr Pană cu Viorel Maier, Aurelian Brândău cu Petre Curteanu, Petre Tomoiagă, cu toată lumea, Doru Pop cu Miron Martin. Şi inepuizabilul Dumitru Fărcaş, care n-a uitat să le spună lui Mircea Şuteu şi lui Miron Martin că i-a selectat în echipa lui de dansatori.

Ana Bozai, Viorel Bălin, Cornelia Măriuţ
Ana Bozai, Viorel Bălin, Cornelia Măriuţ

Le-am dat bineţe lui Gheorghe Roman, Andrei Bălan, Ionică Pop şi celor mai tineri, dar şi ei septuagenari.
A intrat în tradiţie aproape ca ziaristul să ia reportofonul şi să-i întrebe pe fiecare ce mai fac, cum o mai duc, ce a mai apărut nou în viaţa lor. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. În ochii fiecăruia se citea bucuria că au fost împreună cu cei cu care au lucrat sau colaborat, pentru binele Maramureşului.

Valer Zamfirescu şi Nicolae Sabău
Valer Zamfirescu şi Nicolae Sabău

Marţi după-amiază, la restaurantul Stadion, s-a mai adăugat o filă în albumul cu amintiri. Cu amintiri frumoase, izvorâte din vieţi trăite frumos. Cu respect pentru valoare, pentru prietenie.  Şi o carte pentru aducere aminte. În lumina realităţilor de azi. Deloc încurajatoare. Dar rămâne pilda înaintaşilor. Aşa cum a fost şi protopopul Petru Şuteu.
Cât de frumos sună cuvintele profesorului Vasile Latiş, şi el trecut în lumea umbrelor: „Tinerel eram. Ce sta în mine risipit sau gata de risipă, el aduna pe nesimţite, laolaltă, ca să fie, să fii tu însuţi pe deplin şi mai deplin decât ai fi fost vreodată. Venea de unde noi credeam părelnic c-am ajuns. Eram cu el pe drum, deşi neştiutori că mergeam. Mergeam cu El…”
Astfel de oameni nu trebuie uitaţi. Fie-le memoria binecuvântată!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.