Căştile albastre ale culturii

0
321

Ca răspuns la atacul de la Paris, de anul trecut, premierul italian Matteo Renzi a anunţat că va cheltui un miliard de euro pentru cultură şi încă un miliard pentru securitate. Ştirea a făcut înconjurul lumii. Cînd aproape toţi liderii politici fac presiuni asupra bugetelor să se îndrepte cîţi mai mulţi bani pentru apărare, absolventul Universităţii din Florenţa pariază pe cultură. Unora li se poate părea năstruşnică ideea dar în realitate ea poate da un sens  mai ales celor tineri. I-am citit discursul şi mi s-a părut curajos în acest context încrîncenat. Zice premierul italian: “Pentru fiecare euro în plus plătit pentru apărare trebuie să investim un euro în plus în cultură. Trebuie să ne reamintim cine sîntem şi să investim în inovaţie, în cultură şi în sport”. De la un an de cînd a fost lansată ideea, acum ea prinde contur. Începînd cu 15 septembrie, din acest an, fiecare cetăţean italian va primi la majorat un card pentru cultură în valoare de 500 de euro, bani care pot fi cheltuiţi numai pe teatre, muzee, cinema, cărţi şi situri arheologice. În acest an peste o jumătate de milion de tineri italieni vor beneficia de această iniţiativă. În sala de onoare a Primăriei din Roma, premierul Italiei, spunea într-un discurs solemn în care sugera soluţii pentru ameninţarea teroristă: “Dacă ei distrug statui, noi vrem căştile albastre ale culturii. Dacă ei ard cărţile, noi avem bibliotecile. Dacă ei pun la cale teroarea, noi răspundem prin cultură”. Pare un pic aventuristă ideea (unii l-au învinuit de campanie electorală) dar este prima tentativă de a folosi cultura în lupta antiteroristă. Nu-l suspectez pe domnul Renzi de naivitate. Apoi, se ştie, Italia este o ţară în recesiune, cu un şomaj destul de mare. Şi totuşi se angajează să sporească bugetul pentru cultură. Este conştient că criteriile Uniunii Europene trebuie respectate. Şi pentru acestea are un răspuns: “pactul pentru umanitate e mai important decît pactul pentru stabilitate”. Fiind premierul unei ţări cu mari valori umaniste ne spune fără echivoc: “Noi, italienii, credem că valorile umane sînt mai importante decît valorile economice. Europa ar trebui să se înscrie pe un nou drum al renaşterii prin cultură”. Programul premierului italian este criticat din perspectivă economică. Opoziţia a scos la interval ideea valorilor tinerilor alegători. Eu cred că un tînăr mai luminat are o mai suplă putere de decizie. Deşi iluminarea nu vine în cîteva luni. Faptul că Renzi s-a gîndit la acest mecanism dovedeşte că şi-a dat seama unde au eşuat alte guvernări. Vecin cu proiectul pentru cultură este cel care se referă la  revitalizarea, scoaterea din sărăcie a periferiilor. Am mai citit în programul lui Renzi, o modificare a legii care le permite italienilor să dea o parte din impozitul datorat statului unei asociaţii neguvernamentale cu profil cultural. Se mizează pe întărirea sectorului cultural independent. Şi pe la noi fîlfîie ceva pe această idee. Dar este îmbîcsită, fără certitudine cu valoare de samizdat. Premierul italian mizează pe integrarea prin cultură, pe apărarea identităţii prin cunoaşterea ei. Renzi nu se referă numai la facerea culturii cît mai ales la consumul ei. Spre luminarea minţilor. Mă duce gîndul la întrebarea: oare pe la noi cum este? Răspund: este nevoie urgentă şi în România de idei concrete pentru a ne salva prin cultură. Sfidarea culturii este un mare pericol pentru a nu ne uita rînduielile care ne-au ţinut treji în istorie. Cred şi eu: ignoranţa trebuie învinsă de cultură. Frumuseţea este mai puternică şi mai tenace decît barbaria mai spunea Renzi. Totul investit în cultura tinerilor! Nu uit că în această toamnă premierul italian a făcut un pariu riscant. Dacă va pierde referendumul, miza este reducerea prerogativelor şi a numărului fotoliilor din Senat, el va părăsi guvernarea. S-ar putea arăta chipul lui Beppe Grillo, comicul italian care va fi arbitrul scenei italiene. Şi atunci căştile albastre ale culturii vor mai luci în Peninsulă? Oricum, ideea mi se pare salutară! Poate se inspiră cineva de pe la noi. Nu vedeţi, din păcate industria a devenit ruină sub loviturile istoriei recente. Iluminarea culturii a rămas prin vreme.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.