De Ziua Europeană a Patrimoniului, specialişti din domeniul culturii s-au adunat la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Maramureş pentru a discuta despre cum poate fi protejat patrimoniul cultural al judeţului. La întâlnire au fost invitaţi şi colecţionari de obiecte tradiţionale, însă numărul acestora a fost unul restrâns. Cei prezenţi au făcut referire şi la kitsch-urile care au devenit parte integrantă din cotidian. De altfel, pentru a face distincţie între autentic şi kitsch, la instituţia muzeală au fost organizate şi două expoziţii.
Există speranţe
Despre tradiţional şi evitarea kitsch-urilor se poartă frecvent dezbateri. Participanţii la simpozion recunosc că problema este una care implică discuţii îndelungi şi că trebuie să se întâmple ceva concret pentru ca autenticul din Maramureş să fie salvat. Directorul Direcţiei pentru Cultură Maramureş, Ioan Marchiş, este de părere că o speranţă mai există atâta timp cât în judeţ există oameni care au diferite iniţiative prin care încearcă să păstreze tradiţionalul. „Cineva trebuie să păstreze tradiţia. Vrem să influenţăm comunităţile locale. Nu e vorba doar de experienţe negative. Avem multe speranţe. Măriuca Verdeş la Călineşti face atâtea lucruri importante, ea ştie cusăturile, ştie multe lucruri. George Cadar a iniţiat Şcoala de Autenticitate şi Identitate Românească la Poienile Izei. Peter Hurley a bucurat Maramureşul cu inima şi acţiunile lui”, a spus Ioan Marchiş. La rândul său, Ilie Gherheş, şef secţie în cadrul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară este de părere că e nevoie de educarea publicului larg pentru ca acesta să poată face diferenţa între autentic şi kitsch. „Unul dintre principalele roluri este acela de a educa publicul larg. Încă din 1913 marele muzician Bela Bartok spunea că în centrul Europei nu mai există nimic autentic din punctul de vedere al muzicii tradiţionale. Poate în Maramureş să întâlnim ceva. Şi atunci marele muzician şi-a făcut o echipă de cercetare şi au venit în Maramureş înregistrând câteva melodii. După 100 de ani o altă echipă din centrul Europei a venit pe urmele lui Béla Bartok şi s-au mai găsit melodii care se cântau în 1913. Aşa că avem o speranţă în persistenţa modelelor bune, în rezistenţa modelelor autentice”, a adăugat Ilie Gherheş.
„Mi-e dor de femeia de demult”
Despre autentic a vorbit şi tânăra artistă Măriuca Verdeş care se străduieşte la Şcoala Rădăcinilor Străbune din Călineşti să-i înveţe pe copii meşteşugurile tradiţionale, cânturile şi dansurile rămase moştenire din moşi-strămoşi. Măriuca Verdeş a punctat că, să fii autentic în ziua de azi poate provoca ironiile celor din jur, însă artista susţine că „trebuie să faci cum simţi. Mi-am dat seama că atunci când eram în biserică şi nu îmbrăcam portul popular, rugăciunea mea nu avea aceeaşi forţă. Mi-e dor de femeia de demult. Avea o verticalitate extraordinară şi o altă legătură cu divinitatea”, a precizat Măriuca Verdeş.
Păstrarea autenticului implică resurse financiare
Pe de altă parte, conf. univ. dr. Delia Suiogan a evidenţiat că păstrarea autenticului implică şi costuri uriaşe. „Kitsch-ul e ceva groaznic, dar trebuie înţeles. O cultură menţinută la nivel de valoare costă. Ştiţi cu cât e plătit omul în alte ţări pentru a ţine casa tradiţională, pentru a coase în faţa casei? E plătit mai mult decât un profesor universitar”, a spus Delia Suiogan.
Specialiştii în etnologie daţi la o parte
Etnologul a mai arătat că e la fel de dezamăgitor şi faptul că studenţii care finalizează o specializare de genul celei de etnologie nu sunt preferaţi de primării la angajare pe posturile de consilieri sau referenţi culturali, ci prioritate au alte persoane care nu au studii în domeniu. O remarcă similară a făcut şi directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean care a arătat că în judeţ avem centre de informare turistică unde sunt angajate „fătuţe frumoase şi deştepte, dar care nu prea fac nimic. De ce nu se angajează specialişti?” Simpozionul a fost urmat de vernisarea unei expoziţii de obiecte autentice de cultură populară versus produse de cultură populară kitsch.
