Concursul fără învinşi

0
407

Municipiul Baia Mare a încercat să devină capitală culturală europeană, dar a ratat ţinta, nu a obţinut 48,5 milioane euro (1,5 milioane euro de la Comisia Europeană, 20 de la bugetul local, 5 de la judeţ şi 22 de la Guvern). Titlul a fost acordat Timişoarei, care în faţa juriului format din 14 experţi europeni a avut atuuri mai mari decît Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Criteriile şi notele acordate nu sunt publice, de aceea alegerea a fost tensionată – însă nu putem contesta nimic, aşa este convenţia, juriul format din 14 experţi europeni decide.
Timişoara a venit cu o idee simplă, o excursie de-a lungul canalului Bega. Proiectul Băii Mari cuprinde elemente originale, precum realizarea unui parc de industrii creative (investiţia ar presupune un dificil parteneriat public-privat). Juriul a apreciat infrastructura Timişoarei, cu autostradă, săli de teatru şi operă, aeroport. Scopul nu este ca turiştii străini să cumpere lucrări de artă româneşti, ci ca artiştii din alte ţări să expună opere de artă aici şi să le vîndă. Diversitatea şi bogăţia culturilor europene vor fi evidenţiate în Timişoara. Gazdele au de cîştigat din regenerarea prin cultură şi artă (restaurarea unor clădiri, infrastructură, investitori, locuri de muncă, turism, servicii locale), dar în cîştig trebuie să fie în primul rînd cultura europeană. (Baia Mare spera că şi artiştii locali vor prospera cu acest prilej.)
Cu toate că nu am obţinut titlul, cum doream (52% la 48%), nu sîntem învinşi. Primăria Baia Mare poate să continue festivalurile, saloanele şi atelierele iniţiate. Strategia de deschidere europeană trebuie continuată pe acelaşi drum – cultura nu se face de dragul culturii, ci poate să aducă bani, investiţiile în cultură sînt bune atunci cînd produc profit. Cultura să se apropie de cetăţeni nu este doar o expresie, ci cartierele au nevoie de infrastructură culturală, pentru ca cetăţeanul să beneficieze de cultură.
Un avantaj pentru Timişoara a fost aura sa revoluţionară, de oraş curajos, care a trezit România în 1989. Fie şi pentru eroismul lor, timişorenii meritau acest titlu. Baia Mare are o imagine relativ proastă din acest punct de vedere, fiind mai degrabă invizibilă. Să nu ne închipuim că juriul analizează cauzele, ci ia în seamă doar efectele. Chiar dacă nu a cîştigat titlul, Baia Mare poate deveni un oraş model de multiculturalism, diversitate, creativitate contemporană, ino­vaţie şi spirit european. Baia Mare nu mai este oraşul aurului (aici se rafinau 4-8 tone de lingouri de aur pe an), minele s-au închis, dar a rămas încă mult „aur” care trebuie descoperit. Timişoara deţine puterea de promovare a valorilor româneşti contemporane, a originalităţii culturii noastre, însă nu acest argument a fost decisiv, ci probabil chestiunile concrete, autostrada, aeroportul, sălile de spectacol existente, numărul de hoteluri… Juriul aşa a gîndit, că Timişoara va putea să evidenţieze mai bine diversitatea Europei, aspectele culturale comune ale ţărilor, să apropie popoarele europene, pentru a se cunoaşte între ele. În fiecare an, trei oraşe primesc acest titlu de Capitală culturală europeană. (Cu doar 1,5 milioane euro, CE reuşeşte să mobilizeze 48,5 milioane de euro – iată o „afacere” inteligentă!)
Fundaţia „Baia Mare 2021” a conceput proiecte pentru întreaga regiune de Nord-Vest, care riscă să nu fie realizate din lipsă de finanţare. Dar poate că această muncă nu se va pierde şi Municipiul nostru nu va renunţa la proiecte. Dezvoltarea prin cultură este o idee ce poate aduce roade, însă de regulă cultura urmează după o dezvoltare economică semnificativă (Clujul se află pe această cale cu rezultate notabile). Un buget local mare duce şi la alocarea de sume importante pentru cultură.
De ce au ales Timişoara? Răspunsul nu mai trebuie căutat. Baia Mare a cîştigat statutul de oraş … mare în Nordul României, pe care trebuie să-l menţină.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.