Hram la Rohiiţa: între istorie, legendă şi construcţii noi

0
501

Sîmbătă, 1 octombrie 2016, la Mănăstirea „Acoperămînul Maicii Domnului” de la Rohiiţa Boiereni, lăcaş de cult ortodox, de talie naţională, a avut loc hramul acestei mănăstiri. Au participat la marele praznic, părintele vicar administrator al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Vasile Augustin, preotul protopop de Lăpuş Florin Stan, preoţi şi diaconi din împrejurimi şi de mai departe, precum şi credincioşi şi pelerini. La ora 8,30 a fost oficiată Sfinţirea apei, iar de la 9 Sfîntul Maslu. A urmat apoi, de la ora 10, Sfînta Liturghie săvîrşită de către părintele vicar Vasile Augustin cu un sobor de preoţi. Desigur, “argintul viu” al întregii manifestări religioase de la Rohiiţa a fost protosinghelul Vasile Filip, stareţul Mănăstirii. Lăcaşul de cult – între istorie, legendă şi construcţii noi. Rohiiţa, această perlă duhovnicească din Ţara Lăpuşului, nu se ştie cînd a fost întemeiată, dar are veacuri de existenţă. A fost construită din lemn de stejar. Au venit aici trei călugări care au pregătit copiii din împrejurimi pentru şcoală. Ce nu i-a plăcut împărătesei. La urechea fină a împărătesei Maria TEREZIA au „zburat” zvonuri care de la-nceput nu i-au fost pe plac, pentru că în aceste locuri s-au stabilit călugări. Înspre Rohiiţa a trimis grupuri de soldaţi deghizaţi, care au reuşit să dezbine locuitorii zonei, iar apoi i-au izgonit pe călugări şi au aprins sfîntul lăcaş. Şindrila purtătoare de foc. Călugării izgoniţi au abătut asupra satului mari blesteme: de şapte ori să ardă şi tot de atîtea ori să fie dus de ape, iar în hotarul satului să nu mai crească lemn de stejar, pînă ce oamenii prin rugăciuni, post şi muncă se vor izbăvi. Cînd satul a ars prima dată, o draniţă fumegîndă a fost dusă pînă la Tg. Lăpuş, pentru a-i vesti pe oamenii de aici. Peste pădurile Boiereniului s-a „rupt” un nor, iar apele năvalnice au dus la vale oameni, animale şi case. În loc de biserică – o cruce din piatră. Pe locul prestolului fostei biserici a mănăstirii, a fost aşezată o cruce din lemn, care a fost măcinată de vicisitudinile vremii. În anul 1904, preotul Cornel BUD a înlocuit-o cu o cruce de piatră, pe care şi astăzi se poate citi: „Hora et labora” („roagă-te şi munceşte”) şi pe care se bazează rînduiala de la Sfîntul Lăcaş. Oamenii se rugau la această cruce. Mai tîrziu, în anul 1973, s-a construit o capelă ce a fost donată de d-l Iov POP din satul Rohia, iar în anul 1978 s-a construit clopotniţa. La insistenţa stareţului de la Mănăstirea „Sfînta Ana” de la Rohia, SERAFIM MAN, s-a înălţat biserica mănăstirii, care a fost terminată în anul 1986. S-a construit Casa cu Paraclis în stil bizantin. (1994-1995). Tot în acest spaţiu binecuvîntat, s-a înălţat o trapeză în aer liber cu o bucătărioară şi o casă de oaspeţi. Semn Dumnezeiesc al ispăşirii păcatului este faptul că, după ce s-a terminat construcţia bisericii, au apărut lăstari de stejar. De atunci, milioane de credincioşi din ţară şi de peste hotare au trecut pragul acestui aşezămînt monahal. Tot aici, pe timpul verii se organizează tabere cu pictori consacraţi, studenţi sau elevi seminarişti. Mai vin aici să studieze studenţi la teologie, filologie, jurnalism etc.
Construcţii noi la Mănăstire. Acum, această perlă duhovnicească a Maramureşului, parcurge eta­pe noi. Obştea mănăstirii a ajuns la 13 vieţuitori, sub păstorirea protosighelui Vasile Filip, stareţ, un om vrednic şi temerar slujitor al Altarului, cu mare credinţă în Dumnezeu, iubit şi apreciat de oameni. Stareţul a strîns în jurul său „meşteri mari, calfe şi zidari”. Au venit pentru pictura bisericii tocmai de la Limasol. Pictura bisericii se impunea realizată la parametrii cei mai înalţi. De aceea, a fost ales priceputul pictor de biserici, Gheor­ghe ROGOJAN din Dumbrăviţa, care, alături de fratele său, fac parte dintr-o echipă de români ce au pictat în Grecia. A fost restaurată Casa cu Paraclis. La sfintele slujbe şi rugăciuni au răspuns două formaţii corale de prestigiu în judeţul nostru: „Armonia” de la Catedrala ortodoxă română „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi un altul de la Baia Mare. Predici alese şi pline de învăţăminte, emoţionante, au spus Vicarul Vasile Augustin şi preotul protopop de Lăpuş, dr. Florin Stan. În final au avut loc două agape creştineşti şi frăţeşti.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.