Obsesie: relaxarea Legii antifumat – atentat grav la sănătatea naţiunii române

0
392

Suprinzător, primele întâlniri ale noului Parlament au readus în prim plan, ca o „prioritate naţională”, modificarea foarte tinerei Legi antifumat (Legea 15/2016 care interzice fumatul în spaţiile publice închise). Această febrilă preocupare este o consecinţă directă a mărturisitei constatări a unor lideri de partid potrivit căreia Legea antifumat este prea dură („Cea mai dură lege antifumat din Europa!”). În consecinţă ea trebuie „relaxată”.

La o evaluare superficială, aducându-ne aminte de înverşunarea cu care aceşti parlamentari au făcut din relaxarea Legii antifumat un leit motiv al recentei lor campanii electorale ar trebui să apreciem consecvenţa cu care aceştia doresc să pună în practică  ceea ce au promis minorităţii fumătoare (26% din populaţia României). În realitate, aşa cum vom motiva în continuare, este vorba de ipocrizie şi de rea voinţă. Toate conducând spre un grav atentat la sănătatea naţiunii, a electoratului care i-a propulsat în Parlament, la negarea dreptului Constituţional la sănătate a întregii populaţii, fie ea fumătoare sau nefumătoare.
Fumatul este cel mai teribil drog imaginat vreodată. Este un drog pentru că dă dependenţă şi omoară prin boli respiratorii, boli cardiovasculare şi cancer. Anual, 42.000 de români mor datorită fumatului. Aceasta înseamnă 115 decese în fiecare zi; 90% dintre cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ. La restul de 10% fumatul pasiv este, în mare parte, răspunzător (atenţie! – între cele 69 de substanţe cancerigene existente în fumul de ţigară se află Poloniul radioactiv!). În România, fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard până la vârsta de 60 de ani. Peste 80% dintre pacienţii cu infarct din segmentul 20-60 de ani sunt fumători. Alături de cancerul pulmonar, cancerele faringolaringiene şi alte forme de cancer sunt datorate fumatului. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză şi induce boli respiratorii cronice severe. Prin toate efectele sale, fumatul este direct răspunzător pentru reducerea cu 10 ani a speranţei de viaţă a fumătorilor în comparaţie cu nefumătorii. O ţintă extrem de sensibilă a fumatului o reprezintă copiii. Este de notorietate faptul că industria tutunului are o preocupare specială pentru copii şi adolescenţi. 60%-80% dintre fumători deprind acest viciu înainte de vârsta majoratului. Din acest grup se selectează cei care vor face o boală pulmonară cronică, un cancer pulmonar sau un infarct până la vârsta de 50-60 de ani, deci în plină activitate. Copiii încă nenăscuţi ai mamelor fumătoare sunt deja fumători activi, inhalând aceleaşi doze ca şi mamele lor. Astmul bronşic are o incidenţă net mai mare la copiii din familiile fumătorilor.
Efectele fumatului pasiv şi a celui inconştient sunt, şi ele, ignorate. Există date clare care atestă faptul că 17% dintre cancerele pulmonare apar la fumătorii pasivi, iar incidenţa bolilor cardiovasculare este cu 30% mai mare la nefumătorii care lucrează alături de fumători. În blocurile de locuinţe, peste 80% dintre locuinţele nefumătorilor sunt contaminate cu produsele rezultate din fumul de ţigară provenit din locuinţele fumătorilor. Fumătorii îşi îmbolnăvesc propria familie. Protejarea membrilor de familie nefumători prin fumatul în afara locuinţei (pe balcon) este o iluzie: întreaga locuinţă a fumătorilor este impregnată cu particule de tutun din care substanţele toxice sunt eliberate constant afectând pe toţi membrii familiei (fumatul inconştient sau aşa numit „fumat la mâna a treia”).
Studiile ştiinţifice arată clar că singura modalitate de a reduce efectele dezastruoase ale fumatului (atât pentru fumători cât şi  pentru nefumători) este ca fumătorii să fumeze în aer liber, departe de orice spaţiu închis.
Simpla conştientizare a acestor date, atestate ştiinţific, ar trebui să determine pe orice om onest să militeze NU pentru relaxarea Legii antifumat, ci pentru înăsprirea acesteia. Dacă aceste argumente nu sunt suficiente atunci reamintim următoarele:
– Legea antifumat a fost adoptată cu o majoritate zdrobitoare (81%);
– În Ianuarie 2015 Curtea Constituţională a respins categoric (unanimitate) tentativa a 33 de senatori de a bloca această Lege pe mo­tiv de „neconstituţionalitate”. Curtea Constituţională a demonstrat clar că nu există dreptul constituţional de a fuma; în consecinţă nu se poate vorbi de încălcarea unui drept. Mai mult, Constituţia prevede clar că dreptul de a „dispune de propria persoană” se poate exercita atâta timp cât aceasta nu afectează pe cei din jur. Ori fumatul este singurul drog care îi afectează şi pe cei care nu îl consumă în mod direct. În consecinţă a persista în ideea de a crea facilităţi minorităţii fumătoare în detrimentul majorităţii nefumătoare înseamnă revenirea la discriminarea majorităţii de 76% nefumătoare practicată fără limite înaintea implementării Legii antifumat şi ignorarea cu bună ştiinţă a  deja exprimatei opinii a Curţii Constituţionale.
– În cele 9 luni de la intrarea în vigoare a acestei Legi a apărut foarte clar faptul că românii, un popor latin (recunoscut pentru încercările de a nu accepta întotdeauna  termene, date, ore) a aderat, a susţinut şi a respectat cu brio aceasta Lege.
– Mai mult, sondajele arată faptul că politicile naţionale anti-fumat care au ca scop reducerea consumului de tutun în România sunt aprobate de majoritatea populaţiei (85%) nu numai de majoritatea nefumătoare (91%) dar şi de 73% din minoritatea fumătoare. În plus, un studiu (Omnibus) efectuat în lunile Octombrie-Noiembrie 2016 a concluzionat că 80% dintre cetăţenii României aprobă această Lege. Însăşi 63% dintre fumători o aprobă (!);
– Studiul Mercury Research (octombrie 2016) intitulat –  „Percepţia publicului larg cu privire la politicile de control ale consumului de tutun” semnalează faptul că această lege a fost privită şi primită extrem de pozitiv de populaţie: aproape trei sferturi din populaţia României ar susţine o iniţiativă pentru interzicerea promovării produselor din tutun în magazine şi localuri, iar acelaşi procent este de acord cu uniformizarea pachetelor de ţigări astfel încât acestea să fie neutre şi neatractive.
– Mediatizata apocalipsă economică anunţată de adversarii Legii antifumat odată cu adoptarea ei nu s-a produs. Dimpotrivă! Încasările din baruri, restaurante nu numai că NU s-au redus dar au şi crescut (date raportate de ANAF) şi nu a apărut nici un faliment imputabil Legii antifumat;
– Mai importante ni se par efectele implementării Legii asupra stării de sănătate a populaţiei României. Aşa cum s-a întâmplat în toate ţările care au implementat astfel de legi, impactul pozitiv a apărut practic imediat. Institutul Naţional de Statistică a înregistrat o reducere cu aproape 1.300 de cazuri a numărului de infarcte miocardice în primele 5 luni de la implementarea Legii – comparativ cu perioada similară din 2015. Şi mai spectaculoase apar efectele asupra bolilor respiratorii: o reducere cu 31% (!!!) a numărului de copii externaţi din spitalele din România cu diagnosticul de astm bronşic şi o  reducere cu peste 5% a acutizării bolilor respiratorii cronice.
Împotriva tuturor acestor evidenţe, în totală contradicţie cu realitatea, relaxarea Legii antifumat a devenit însă o adevărată idee obsesivă a unor parlamentari români. Este pentru a treia oară când aceştia atacă această Lege după adoptarea ei în Camera Deputaţilor (15 Decembrie 2015). Ce se doreşte, de fapt? Se doreşte, în esenţă introducerea a două amendamente:
1. Modificarea definiţiei spaţiului public închis. Actuala definiţie este: „Spaţiu public închis = spaţiu mărginit de minim doi pereţi şi un acoperiş”. Definiţia care se doreşte a fi introdusă: „Spaţiu public închis = spaţiu înconjurat de pereţi din toate părţile”. Cei care doresc această nouă definiţie ignoră cu bună ştiinţă faptul că actuala definiţie nu este o invenţie a susţinătorilor Legii antifumat ci a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi faptul că ea a fost adoptată de România cu mai bine de un deceniu în urmă. La această definiţie s-a ajuns urmare a rezultatelor studiilor ştiinţifice care au demonstrat că în orice alt spaţiu public care se află în afara acestei definiţii gradul de expunere la efectele nocive ale fumatului creşte exponenţial atât pentru fumători, cât şi pentru nefumători, chiar dacă aceştia se află în vecinătatea acestui spaţiu şi nu în interiorul lui.
2. Se doreşte crearea de spaţii pentru fumători în interiorul spaţiilor publice şi crearea de cluburi, restaurante, etc. pentru fumători, plecându-se de la „dreptul de a fuma” şi de „a dispune de propria persoană”. Altfel spus, se ignoră decizia Curţii Constituţionale din ianuarie 2016, menţionată mai sus.
În sinteză: avem o Lege antifumat modernă (prin care România s-a alăturat celor 23 de ţări Europene care au astfel de legi şi pe care le aplică la standarde mai înalte decât cele prevăzute în Legea românească), o lege prin care se reduc dramatic efectele celui mai important factor de risc pentru sănătatea populaţiei, o lege adoptată cu 81% din voturi, aprobată de 80% din populaţia ţării (şi chiar de 63% dintre fumători), susţinută de Curtea Constituţională, adoptată şi respectată de întreaga populaţie (nefumători/fumători) şi care are deja un impact major în ameliorarea stării de sănătate naţională. În faţa acestor realităţi, ideea obsesivă a de a o relaxa (practic de a o anula) apare, fără dubiu, ca fiind, aşa cum am afirmat de la bun început, un atentat grav la sănătatea publică, o acţiune îndreptată împotriva propriei naţiuni, o acţiune prin care se neagă dreptul constituţional la sănătate al întregii populaţii atât nefumători cât şi fumători. Această atitudine ipocrită, venind în contradicţie cu toate programele partidelor parlamentare care au făcut din sănătate şi prevenţia bolilor cronice un obiectiv prioritar, inclusiv în campania lor electorală, ignoră complet toate materialele ştiinţifice care au fost trimise parlamentarilor români în decursul ultimului an de către Societăţile Profesionale Medicale (mai exact Societăţile Române de Cardiologie şi de Pneumologie) şi toate apelurile venite din partea experţilor internaţionali.
Din fericire experienţa ultimilor doi ani a demonstrat seriozitatea şi spiritul responsabil al majorităţii parlamentarilor români care, prin votul lor copleşitor care a dus la adoptarea Legii antifumat în forma ei actuală, au aşezat România alături de naţiunile responsabile care au înţeles să protejeze sănătatea propriilor cetăţeni prin astfel de măsuri legislative. Iată de ce avem deplina încredere că Parlamentul României va menţine forma actuală a Legii antifumat, respingând categoric acest atentat grav la sănătatea publică, această tentativă de a ne întoarce într-un trecut de care nu putem fi mândri.
Prof. Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedinte al Societăţii
Române de Cardiologie                                                 
Prof. Dr. Florin Mihălţan, preşedinte al Societăţii
Române de Pneumologie    

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.