Muncă şi inteligenţă românească

0
188

Din dorinţa de a contribui la creşterea bugetului local şi de stat prin exportul de produse, vă supun atenţiei cîteva idei. Ţările occidentale îşi vînd produsele pe alte pieţe prin metode diferite, dînd producătorilor avantaje dacă exportă produse prelucrate, nu materie primă.

La noi (mă refer la cazul meu, personal), nu am putut exporta legal apă minerală în Italia şi în Grecia, dar nici miere şi miez de nucă în Israel… Există cerere de peleţi şi rumeguş presat pentru Austria, Italia şi Germania. În zona de frontieră cu Ungaria, vecinii maghiari primesc gratuit rumeguş dacă îl compactează şi îl exportă. Ar mai fi cerere de bentonită, mică (mineral), nisip special de turnătorie, marmură, granit, cărbune de lemn, cocs, împletituri de nuiele, jucării din lemn.
În urmă cu 300 de ani, exportam miere, ceară de albine, sare, animale vii, piei, cereale, fîn. În 1715, domnitorii N. Mavrocordat în Moldova şi C. Brâncoveanu în Ţara Românească au oprit prin lege (opis domnesc) exportul buştenilor bruţi, trebuiau tăiaţi în grinzi sau în scîndură.
Azi se exportă trenuri şi vapoare de buşteni, dar şi mii de camioane… Noi importăm produse pe care cîndva le-am fabricat şi noi, felinare din Anglia, scobitori, jucării, plasticuri din Austria şi Germania, lopeţi, securi, roabe, unelte de grădinărit, dălţi, ciocane, topoare, din Finlanda şi Asia. Dacii, în urmă cu 2.500 de ani, produceau în atelierele lor 13 tipuri de topoare şi securi.
Culmea este importul de aspiratoare din Coreea de Nord şi din Vietnam, noi fabricam aşa ceva acum 60 de ani, aveau durata de funcţionare de 20 de ani, iar cele importate rezistă 1-3 ani, preţul fiind la fel.
Dacă avem prea multă valută, ar trebui să importam fabrici, aparatură, utilaje de producţie performante, şi să producem (să ne valorificăm propiile invenţii). Am putea exporta ape minerale, avem peste o mie de izvoare, din care sînt îmbuteliate apele captate din 18 izvoare naturale. În alte ţări, apa minerală este la fel de scumpă precum berea. La bar, ajunge la 6 dolari pentru o stică de apă minerală.
Împarăteasa Maria Terezia a băut toată viaţa sa apă minerală de Stoiceni, o căra cu două cisterne speciale, trase de cîte 4 cai, făcînd două curse săptămînal.
Milioanele de hectare de teren agricol nelucrat ar trebui de urgenţă cultivat, cu plantaţii de nuc, alun, afin, Pawlonia, tei, plante medicinale, flori.
Avem 4 milioane de români în afara ţării, o piaţă pe care o exploatăm prea puţin. Ei ar cumpăra produse româneşti, pentru a-şi ostoi dorul de casă. Ar cumpăra şi alţii produse precum: cîrnaţi afumaţi, slănină afumată, brînză la burduf, pălincă. Magazinele cu produse româneşti din alte ţări sînt administrate de sîrbi, maghiari, ruşi, arabi. Nu se ştie cît de originale sînt, dar sînt cumpărate!
O altă sursă de prosperitate ar fi invenţiile făcute de români. În SUA trăiesc 75% dintre oamenii de ştiinţă din lume şi majoritatea sînt emigranţi, creiere strălucite atrase de institutele de cercetare de acolo. Au bugete enorme şi produc tehnologie înaltă. Inventatorii de la noi se mulţumesc să facă invenţii mici, ingenioase, legate de informatică, medicină, mecanică, aşa cum fac şi alte ţări mici. Sînt înregistrate la OSIM Bucureşti invenţii pentru aparatură medicală, medicamente, plante medicinale, programe de calculator, dar licenţele rămîn în sertar, nu pot fi vîndute.
Eu am primit oferte să vînd senzori de apă cu apelare pe mobil, în Africa de Sud, 100.000 de bucăţi, şi în Rusia 10.000. Coreea de Sud mi-a cerut licenţa. Am fost chemat să emigrez în Africa de Sud, Coreea de Sud, Germania, Rusia, China, dar am refuzat, deşi ofertele erau tentante…
Mesajul meu este ca statul român să încurajeze exportul de produse finite, care să includă muncă şi inteligenţă românească.

prof. Ioan PETRUŢ, inventator din Baia Mare

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ