Ziua Mondială a Somnului

0
283

Asociaţia Mondială a Somnului marchează pe data de 17 martie 2017, în peste 72 ţări din lume, Ziua Mondială a Somnului, pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor pe care tulburările respiratorii din timpul somnului le au asupra oamenilor.

Sub deviza „Dormind bine, preţuieşti viaţa” specialiştii în Medicina Somnului doresc să atragă atenţia asupra faptului că, somnul este foarte important pentru calitatea vieţii. Somnul insuficient duce la insomnie şi afecţiuni psihice, cum sunt depresia şi anxietatea.
Persoanele care suferă de sindrom de apnee în somn prezintă un somn agitat cu sforăit zgomotos, cu oprirea, în mod repetat, a respiraţiei în timpul somnului, pentru intervale cuprinse de la câteva secunde până la câteva minute sau chiar mai mult (apneea) însoţite de sufocare, gâfâială, care se pot repeta de zeci sau sute de ori într-o noapte. Aceste întreruperi determină scăderea aprovizionării cu oxigen a organismului în timpul nopţii, ducând la complicaţii grave sau chiar moarte. În general, pacientul nu se plânge de somnul său, el simte efectele somnului perturbat în timpul zilei. Astfel, devine obosit cu impresia că nu este odihnit dimineaţa, nervos, somnolent în timpul zilei, fără putere de concentrare, transpiră mult, creştere în greutate, dureri de cap. Somnolenţa se produce în mod sistematic la televizor, în timpul lecturării ziarelor, a cărţilor sau chiar la volanul unei maşini. Boala apare de 5 ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei.
Somnul este esenţial pentru sănătate, fiind indispensabil funcţionării normale a organismului în timpul zilei. Lipsa de somn determină greutate în concentrare şi învăţare şi se asociază cu creşterea în greutate, boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă, aritmiile), neurologice (accidente vasculare cerebrale), diabet zaharat, respiratorii (astm bronşic, bronşită cronică), boli endocrine legate de tiroidă, ORL (rinită alergică, deviaţie de sept nazal, hipertrofia amigdaliană, polipii nazali, creşterea cantităţii de grăsime de la nivelul cavităţii nazale, a gurii sau faringelui cu blocarea căilor respiratorii). Fumatul, consumul de alcool sau de medicamente sedative înainte de culcare, dormitul pe spate, creşterea circumferinţei cefei sunt de asemenea factori care duc la tulburări respiratorii în timpul somnului.
Sindromul de apnee în somn netratat duce la creşterea riscului de accidente la locul de muncă sau la volanul maşinii. Din acest motiv se impune depistarea obligatorie şi regulată a tulburărilor respiratorii din timpul somnului. Atât la copii, cât şi la adulţi prin campanii de educaţie a populaţiei legate de factorii de risc cum sunt obezitatea, hipertensiunea arterială, obiceiul legat de fumat, diabet.
Tratamentul sindromului de apnee în somn presupune schimbarea stilului de viaţă cu respectarea igienei somnului, evitarea fumatului şi a consumului de alcool şi sedative, scăderea în greutate, administrarea oxigenului prin presiune pozitivă continuă (CPAP) pentru a preveni obstrucţionarea căilor respiratorii, dispozitive orale de modificare a poziţiei mandibulei, chiar tratament chirugical pentru îndepărtarea excesului de grăsime de la nivel oro-faringian sau corectarea elementelor osoase.
Patologia respiratorie a somnului necesită eforturi integrative multidisciplinare. În România, începând cu anul 2014, medici specialişti pneumologi, medicina muncii, neurologie, cardiologie, ORL au obţinut competenţă în Medicina Somnului.
Societatea Română de Pneumologie a lansat o aplicaţie smartphone „Help! Snoring” care poate fi descărcată gratuit şi utilizată pentru informarea şi testarea persoanelor cu manifestări de sindrom de apnee în somn. Aplicaţia se adresează tuturor persoanelor care suferă de somnolenţă în timpul zilei, tulburări de concentrare şi memorie, şi dacă după efectuarea testului rezultatul indică o posibilă problemă, utilizatorii pot accesa lista medicilor cu competenţă în somnologie din România. Specialiştii în somnologie avertizează că, potrivit unei directive europene, statele membre (şi România) trebuie să adopte o serie de reglementări, astfel încât candidaţii sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee în somn să fie obligaţi să se supună unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere. De asemenea, permisele de conducere ar trebui să poată fi eliberate candidaţilor sau şoferilor cu apnee în somn, doar dacă dovedesc că îşi controlează boala în mod corespunzător, că respectă un tratament adecvat şi prezintă ameliorări în ceea ce priveşte somnolenţa în baza unui aviz medical autorizat. Candidaţii şi soferii care prezintă apnee în somn şi urmează un tratament vor fi supuşi unei examinări medicale periodice, la intervale care să nu depăşească trei ani pentru conducătorii auto din grupa I şi un an pentru cei din grupa a II-a, pentru a verifica dacă respectă tratamentul.
În România se testează anual aproximativ 8000 de pacienţi.

Istoric

În istoria omenirii a consemnat un interes deosebit pentru somn şi vise încă din antichitate. Papirusurile egiptene consemnează tratamentul insomniei cu seminţe de mac (opium). De asemenea, Hipocrate menţionează şi el tratamente pentru insomnie. Visele şi interpretarea viselor sunt menţionate şi în textele biblice din vechiul testament. În ciuda acestor referinţe timpurii, interesul ştiinţific pentru somn a apărut în urmă cu aproximativ 100 de ani.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ