Comemorarea masacrului de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941

0
317

După comerţul cu istoria popoarelor făcut de marii criminali ai secolui XX (Hitler şi Stalin) prin tratatul zis Ribbentrop-Molotov, Ţara de Sus a Moldovei (căreia în mod eronat i se spune Bucovina) a ajuns cu cei aproape trei milioane de români ai săi sub stăpânirea imperiului sovietic.

Încălcând toate uzanţele diplomatice, URSS nu a acordat autorităţilor şi cetăţenilor români timpul necesar retragerii în România, aşa că au fost înregistrate o sumedenie de treceri ilegale a frontierei proaspăt create între cele două ţări, deoarece cetăţenii români doreau să trăiască în continuare în România. Se apreciază că peste şapte mii de români, spre furia autorităţilor staliniste, au reuşit să ajungă în patria lor în mai puţin de un an. Trecerile se făceau pe ascuns, riscând în fiecare clipă – grănicerii sovietici deschideau focul fără somaţie. Este imposibil de estimat numărul românilor ucişi pe noua linie sângeroasă de frontieră. Dar una dintre aceste încercări de trecere a frontierei va fi mai sângeroasă decât toate celelalte, şi anume la locul numit Fântâna Albă.
În contextul creat, pentru a testa loialitatea populaţiei române, NKVD-ul lansează zvonul despre faptul că ar permite să treacă în România toţi cei doritori. Astfel, în ziua de 1 aprilie 1941, peste trei mii de români, cu preoţii în frunte, cu prapuri şi cu un steag alb, s-au îndreptat spre frontieră. De fapt, a fost doar o capcană. Când s-au aflat la mai puţin de 3 km de graniţă, grănicerii sovietici, în dispozitiv de luptă, pregătiţi pentru masacru, au deschis focul cu mitralierele împotriva cetăţenilor paşnici şi neînarmaţi. Au căzut cu sutele, împuşcaţi fără milă, tineri, bătrâni, bărbaţi, femei şi copii. Gloanţele nu făceau nicio deosebire. Când focul s-a oprit, o masă imensă de cadavre a rămas mărturie.
Despre acest masacru nu s-a putut vorbi până după anul 2000, când ucrainenii au permis oficierea unui mic parastas pentru victimele nevinovate.
În 12 aprilie 2011, Camera Deputaţilor a adoptat o propunere prin care 1 Aprilie se instituie drept “Zi Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor Victime ale Masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale Deportărilor, ale Foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”.
La 1 aprilie 2017, delegaţia Asociaţiei Culturale Boema OJT (scriitorul Ioan Groşan şi preşedintele Mihai Cozma) a fost prezentă la Fântâna Albă, unde a depus coroane de flori.
(C.M.)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ