Ştefan cel Mare, 560 ani de la înscăunare

0
184

Ieri, 12 aprilie 2017, am aniversat 560 de ani de cînd, după rapida victorie de la Doljeşti asupra lui Petru Aron, pe locul numit “Direptate”, mitropolitul Kir Teoctist l-a uns ca domn al Moldovei pe nepotul lui Alexandru cel Bun (fiul voievodului Bogdan al II-lea), tînărul Ştefan, care va fi numit şi “cel Mare”. A venit la tron după o perioadă relativ tulbure, căci de la Alexandru cel Bun ţara se confrunta cu lupta fraticidă pentru domnie. Imediat, personalitatea tînărului voievod s-a afirmat, devenind cel mai însemnat domnitor din istoria Moldovei. A acţionat în scopul întăririi autorităţii sale şi a instituţiilor statale. Avînd în vedere că marea boierime era veşnic pusă pe vrajbă, a instalat în funcţiile cheie persoane fidele. A creat un puternic sistem informativ, în scopul cunoaşterii duşmanilor interni şi externi – astfel s-a menţinut aproape o jumătate de veac în fruntea ţării. Cronicarul îl descrie ca un om nu mare de stat, mînios şi degrabă vărsător de sînge nevinovat, de multe ori la ospeţe omora fără judecată. Alminteri era om întreg la fire. Dar în alt fel pe atunci nu se putea supravieţui într-o ţară în ale cărei treburi se băgau toţi vecinii, fiecare avînd scopul să instaleze un domn fidel intereselor lor. Un pericol era azilul acordat de Matei Corvin pretendentului Petru Aron la scaunul Moldovei, aşa că Ştefan a încheiat imediat un tratat de alianţă cu regele Cazimir al Poloniei. Totuşi, Matei Corvin a invadat Moldova în 1467, instalîndu-şi tabăra la cetatea Baia, unde, prin oamenii săi, Ştefan „abandonase” multă băutură. Iată cum descrie cronicarul Grigore Ureche evenimentele: ”Avînd Ştefan Vodă ştire … marţi noaptea a aprins tîrgul Baia asupra lor, cînd ei erau fără nici o grijă. Şi beţi fiind şi nepregătiţi de război, i-a lovit Ştefan… Mai apoi, însuşi craiul rănit rău de săgeată de abia a hălăduit pe poteci şi a ieşit în Ardeal”. Victoria lui Ştefan a fost totală, deşi 40 de boieri, în frunte cu vornicul Crasnes şi cetele lor, l-au trădat, neparticipînd la luptă. Pe toţi i-a decapitat! Mai puţin ştiut este faptul că salvatorul lui Matia a fost un român din Vănceşti, azi Onceşti, numit Coroi. Ştefan l-a atras în cele din urmă pe Petru Aron într-o capcană, printr-o combinaţie informativă, şi astfel l-a decapitat şi pe asasinul tatălui său. Încheiem prezentarea cu o caracterizare făcută de cronicarii turci: „Istefen-beiera”, adică Ştefan era dibaci şi meşter în lupte. (I.C.)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ