Mineritul în ultimii 28 de ani

0
161

Cărbunele, sarea, minereurile şi rocile utile constituie baza industriei moderne, fără de care nu poate fi concepută tehnica şi civilizaţia contemporană. Anuarele statistice demonstrează că producţia minieră pe plan mondial se menţine la un nivel ridicat, iar consumul de substanţe minerale pe cap de locuitor creşte de la an la an, motiv pentru care sunt valorificate şi zăcăminte cu conţinut util mai scăzut. Literatura mineralogică citează peste 3.000 de minerale cunoscute, din care 500 se găsesc în subsolul României, iar 35 au fost găsite şi descrise pentru prima dată în lume în localităţi din ţara noastră, din care 10 în aria Baia Mare şi împrejurimi (1813-1929), apoi 12 din această zonă au fost descrise pentru prima dată în România (1957-2010), potrivit Dicţionarului Geologilor, ed. 2014.

În anul 1989, anul de vârf al producţiei miniere, existau 278 de mine şi cariere în activitate, funcţionau 70 de uzine şi instalaţii de preparare, din care 30 pentru minereuri metalifere, 34 pentru substanţe nemetalifere şi 6 pentru cărbune, dispersate în 41 de bazine miniere, respectiv în 28 de judeţe ale ţării. Odată cu tranziţia spre economia de piaţă (1990-2006), a avut loc restructurarea industriei miniere din România (Restructurare tehnologică şi a producţiei, organizatorică şi managerială, restructurarea personalului, disponibilizări şi acordări de plăţi compensatorii şi restrângerea până la sistarea activităţii productive la majoritatea unităţilor miniere). Prin Hotărâri ale Guvernelor care s-au succedat, a fost aprobată închiderea a 556 de mine, cariere, uzine de preparare şi instalaţii de prelucrare, 78 de iazuri de decantare şi 675 halde de steril. Etapizat, au fost închise toate minele de cărbune brun şi lignit şi 10 exploatări carbonifere pentru huilă. Odată cu încetarea activităţii miniere, a început şi declinul metalurgiei, construcţiilor de maşini, iar zonele miniere mono-industriale au rămas fără activitate industrială. Din anul 1997 şi până în 2016, au fost pensionaţi şi disponibilizaţi peste 150.000 de angajaţi din minerit. La unităţile rămase în funcţiune mai lucrează cca 15.000 de muncitori.
Extracţia minereurilor metalifere şi îndeosebi a celor auro-argentifere este cunoscută de peste 2.000 de ani. Au existat şi perioade de dezvoltare sau de regres, dar niciodată de oprire totală, aşa cum s-a întâmplat la 31 decembrie 2006, când a fost sistată toată activitatea din mineritul metalifer cu excepţia a cinci exploatări pentru uraniu, mangan şi cupru. În Maramureş, activitatea minieră a fost sistată în totalitate la finele anului 2006. Au fost închise chiar şi perimetrele la care ar fi fost posibilă continuarea extracţiei şi preparării în condiţii de rentabilitate, iar uzinele de preparare din Baia Borşa, Baia Sprie, Băiuţ, Cavnic şi Săsar au fost dezafectate în timp record.

Situaţia actuală a mineritului

mineri in mina rosia montanaÎn prezent, lignit se mai exploatează în 15 cariere situate în Oltenia, huilă la exploatările miniere Lonea, Vulcan, Livezeni şi Lupeni din Valea Jiului; sarea se extrage în şapte Saline; extracţie în cariere de mangan se realizează la Vatra Dornei, de cupru la Roşia Poieni şi Mănăilă – Fundu Moldovei, de metale rare la Băiţa Bihorului şi Crucea – Suceava; aur din aluviuni în trei judeţe; peste 40 de sorturi de minereuri nemetalifere şi roci utile în mai multe judeţe, folosite pentru producţia de ciment, porţelan, sticlă, faianţă, ceramică fină, ceramică sanitară, emailuri, vopsele etc. Sunt în funcţiune peste 50 de cariere pentru marmură, calcare, granite, gresii, andezite, riolite, calcite, tufuri, cuarţ, gabrouri, travertine, brecii etc., folosite pentru construcţii, placări decorative interioare şi exterioare. Avem sute de balastiere pentru extracţia de pietrişuri şi nisipuri, pe toate rîurile. Începând cu anul 2010, se realizează extracţie de aur din aluviuni în judeţele Alba, Hunedoara şi Caraş Severin, fapt demonstrat şi de numărul de licenţe şi permise emise şi publicate de organismele abilitate. În anul 2011, când preţul aurului a crescut la 1.650 USD/uncie de la 280 USD/uncie în 2000, România nu mai avea nici o mină de aur în funcţiune.
Lucrări de explorare pentru o diversitate de zăcăminte de substanţe minerale solide sînt în curs de execuţie în 16 judeţe. În Maramureş, de cinci ani nu se mai execută asemenea lucrări.
Redeschiderea şi reluarea activităţii în unele perimetre miniere poate fi făcută după elaborarea la nivel naţional a unei strategii. Deputatul Florin Roman, din judeţul Alba, în luna mai 2017, a depus la Parlamentul României un proiect de lege prin care cere ca banii încasaţi din redevenţele miniere să ajungă şi în bugetele locale. Titularii licenţelor de exploatare datorează bugetului de stat, din ziua începerii realizării producţiei, o redevenţă minieră în procentele prevăzute de art. 45 din Legea minelor nr. 85/2003, redevenţă ce se achită trimestrial. Prin acest proiect, se propune virarea din redevenţa încasată la bugetul statului către bugetele locale pe al căror teritoriu se desfăşoară activitatea de exploatare a unei cote de 80% din redevenţa minieră încasată, din care 55% să fie distribuită la bugetul local al judeţului şi 25% la bugetele locale ale municipiului, oraşului, comunei, după caz.
Măsurile de protecţie socială nu au reuşit să atenueze impactul social creat de închiderea minelor. Miniparcurile industriale din incintele minelor Şuior şi Borşa, nominalizate în Anexa la HG. nr. 615/2004 şi în Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului pentru zonele afectate de restructurare, nu s-au organizat şi înfiinţat.
Compania Remin nu mai are definit prin act normativ obiectul de activitate. Ar trebui să mai reflectăm ce a însemnat mineritul şi de ce este necesar pentru judeţ şi pentru ţară. Primarii, consilierii judeţeni şi locali nu trebuie să privească mineritul ca un element negativ pentru mediul înconjurător, deoarece reprezintă o parte importantă a multor altor ramuri ale economiei naţionale. Lipsa de resurse minerale şi sărăcia sunt cei mai răi „poluanţi”!

ing Aurel PANTEA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ