Ne pasă de ei!

0
570

S-a încheiat anul şcolar 2016-2017 şi vacanţa este folosită pentru statistici, reparaţii şi reaşezări de catedre şi directori. Cele mai păgubitoare sînt rapoartele triumfaliste, prin care sistemul de învăţămînt îşi justifică existenţa. Au trecut examenele, rezultatele sînt socotite bune, sistemul tinde să-şi ascundă eşecurile sub cifre. Pentru a dovedi că ne pasă de preşcolari, elevi şi studenţi, e nevoie însă de analize critice, pe care sistemul nu le face. Să le facem noi, contribuabilii!
Statul alocă sume importante pentru educaţie, însă după plata salariilor (circa 80% din bugetul alocat) mai rămîn bani doar pentru … cretă. Este un prim semn că nu ne pasă de calitatea actului de învăţămînt, de vreme ce nu există materiale didactice şi de laborator. La fiecare început de an şcolar, constatăm că unele clase n-au manuale. În cel abia trecut, au lipsit manualele de la clasele a II-a, a V-a, a VIII-a, a IX-a şi a X-a, dovadă că responsabilii nu şi-au făcut treaba. În actualele condiţii de supraaglomerare a materiei, elevii nu mai citesc suporturile printate sau electronice, dar o educaţie de calitate nu se poate obţine fără manuale, oricît de depăşite ar fi ele.
Un sfert dintre clădirile cu destinaţie şcolară n-au autorizaţie sanitară şi după lege ar trebui să fie închise. Autoritatea locală este datoare să asigure condiţii de funcţionare a grădiniţelor şi şcolilor, astfel ca toate să aibă grupuri sanitare interioare, apă potabilă, împrejmuire cu gard, curte pentru recreaţii, mobilier adecvat. Doar 75% dintre clădirile din sistemul public de învăţămînt au autorizaţie sanitară şi condiţii de funcţionare. Arată rău nu doar şcoli din sate, ci şi licee din buricul tîrgului, unde vezi ferestre cu vopseaua scorojită şi tencuiala exterioară căzută. Oare de ce este aşa de greu să vopsească uşile şi să repare faţada?! Ar fi un argument că ne simţim datori. În ultimii ani, au fost reabilitate cîteva şcoli (Cicîrlău, Nistru, Satulung, Recea), dar lista celor care au nevoie de renovări este prea lungă… Le-ar păsa dacă ar dona indemnizaţia de consilier local pe o lună pentru zugrăvirea şcolii sau a grădiniţei!
În judeţul Maramureş există 66.666 de preşcolari şi elevi, cu 7.777 de cadre didactice şi personal auxiliar. Este cea mai mare „firmă”, care consumă cei mai mulţi bani din bugetele locale, judeţean şi naţional. Însă „producţia” este modestă, luînd în considerare că 45% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a sînt analfabeţi funcţional. Acest calificativ poate fi extins şi la unii absolvenţi de liceu şi facultate (aici nu mai există statistici, dar ar trebui să facem, pentru a arăta că ne pasă cum cheltuim banii bugetari).
Teoretic, la baza fiecărui proces de învăţare dorim să stea curiozitatea. Dacă nu reuşeşte să-i facă curioşi pe elevi, profesorul îşi poate schimba meseria. Dar nu este suficient să lucreze cu discipoli curioşi, dacă nu îi şi îndrumă pe calea creativităţii (trebuie să dea dovadă şi cadrele didactice de minte inovatoare). Procedînd sistematic după acest principiu, elevii şi studenţii vor prelua iniţiativa şi vor parcurge pasul necesar spre societatea cunoaşterii, cum prevede strategia europeană şi naţională de dezvoltare şi spre care păşim cu paşi mărunţi, prea mărunţi, şi noi.
Dacă am decide să urmăm exemplul Austriei, am dovedi că sîntem înţelepţi. Elevii şi studenţii de acolo nu sînt mai deştepţi decît ai noştri, dar autorităţilor, profesorilor şi părinţilor le pasă mai mult. La noi, adolescentul de 16 ani îşi cumpără ţigări şi bere fără să fie controlat ce vîrstă are. În Austria, acest lucru este imposibil. În dosul sălii de sport, elevii de colegiu fumează în fiecare pauză, îi văd adesea, fete şi băieţi deopotrivă, cu ţigara aprinsă în gură, într-un nor de fum comun. Nu le pasă de ei nici profesorilor supraveghetori. Consumul de băuturi alcoolice este permis de la 18 ani (mai bine să crească la 21 de ani, ca în SUA, dacă ne interesăm de ei).
Rezultatele statistice anunţate de minister ne păcălesc. Realităţile sistemului sînt pe dos, haideţi să le vedem cu mintea, să nu le ascundem sub cifre aburite!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ