Sorin Spătaru, vrăjitorul uliţii dorului

0
115

După ce toată ziua sunt în vâltoarea informaţiilor, când mai mult răul există în defavoarea bunului, când pare totul sub ameninţarea unui zid imens ce se dărâmă asupra ta şi a celor dragi, atunci când tot mai rar învinge binele şi frumosul este ascuns şi învăluit de buruiana urâtului, m-ascund sub masa sufletului meu şi aştept un nimb de binefăcătoare energie albă. Dacă este să dau peste un post muzical ce mă poartă prin leagănul copilăriei, ori pe uliţa iubirilor devenită de dor, sufletul îmi tresaltă, fiorul sfânt mă cuprinde şi mai ales dragostea faţă de ai mei şi ai noştri. Pe ecran îmi apare un vrăjitor cu glas domol şi întrebări şoptite, îmbrăcat cu o zale de borangic şi in de un alb ireal. Este Sorin Spătaru, omul care în Maramureş de ani buni invită şi promovează cum numai el ştie şi cum numai la el îi modru. Ca redactor de emisiuni, nimeni nu-l cheamă în juriu la festivaluri, pentru că ochiul şi urechea sa nu ar putea trimite în carieră artistică afoni sau plagiatori şi nici falsificatori de tradiţie sau linie melodică. Da, el este un chirurg muzical fin, cu mult zîmbet blajin, în loc de anestezic, care nu aşteaptă folcloriştii să vină şi să îşi facă treaba şi îndreaptă pe loc lucrul pornit câş ori deloc oblu. În acelaşi timp, scoate din lăzile de zestre, tot mai mici şi pline de lamură şi nour, cheagul care iremediabil va regenera şi transmite frumosul şi autenticul. Fără îndoială, oamenii cu har din lumea satului şi nu numai ei pot veni cu perle folclorice asumându-le ca şi creaţii proprii, dar Sorin Spătaru le va recunoaşte, le va analiza, fişa şi aranja pe raftul de valori, audienţă, fără a avea vreo pretenţie la ultimul cuvînt. Cu emisiunea sa „Pe uliţa dorului”, pe structura unei emisiuni de de dedicaţii muzicale, din staroste devine mag şi apoi prieten al artistului, dar în primul rând al telespectatorului. (V.T.)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ