Serile de poezie de la Deseşti – 39

0
106

Iată, în această toamnă se împlinesc 39 de ani de când, în prezenţa marelui poet Nichita Stănescu, s-a pus în mijlocul unui sat borna pe care s-a scris: Serile de Poezie de la Deseşti. Nichita a pus semnătura pe partea lui de orizont.
Am avut şansa să am înţelegere în această aventură din partea unor prieteni din Deseşti (inclusiv a primăriei) şi din Sighetu Marmaţiei, care m-au încurajat să fac călătoria la Bucureşti pentru a-l convinge pe Nichita să urce pe trupul ţării, în Maramureş.
În Marmaţia se contura geografia spirituală a Festivalului Internaţional de Poezie. A pus garanţie pentru mine (noi) criticul Laurenţiu Ulici. Aşa se face că în seara zilei de 19 octombrie 1979, în prezenţa multor tineri scriitori şi săteni, am semnat pe aer înţelegerea: în fiecare toamnă, poetul să vină la Deseşti pentru o lecţie de poezie majoră. El a ridicat mâna dreaptă a binecuvântare. La un an după stingerea poetului din viaţă, am deschis în sat Sala „Nichita Stănescu” (1984), unică în ţară la vremea aceea. De atunci Festivalul de la Deseşti poartă numele marelui poet.
Aşa, aşezarea de pe Valea Marei a devenit o reşedinţă a poeziei româneşti. Pe aici a trecut o bună parte a literaturii contemporane. Festivalul de la Sighet şi Serile de la Deseşti erau considerate în mediile literare ca singurele evenimente care se înverşunau să evite orice compromis cu ideologia politică din cele două sisteme pe care le-au traversat. Poate prestigiul la care ajunsese se datora şi unei asemenea înverşunări, constata Laurenţiu Ulici. Criticul a mai scris că aceste evenimente au devenit oaze de poeticitate necoruptă din ţară.
În ultimii ani, manifestarea de la Deseşti a câştigat o deschidere europeană. Când spun asta mă refer la prezenţa în sat a unor scriitori din Franţa, Cehia, Ungaria (chiar preşedintele Uniunii Scriitorilor), Ucraina, Serbia, Slovacia, Austria şi, nu în ultimul rând, din Basarabia.
Nu puţine dintre numele lirice de astăzi au primit botezul valorii la De­seşti şi la Sighet. Cele două aşezări sunt, de 39 de ani, înfrăţite prin poezie. Aici şi-au găsit încurajarea şi plecarea pe mare poeţi ca Matei Vişniec, Cristian Popescu, Ioan S. Pop, Daniel Corbu, Lucian Vasilescu. Lista este foarte lungă. Juriile erau girate de scriitori consacraţi: Laurenţiu Ulici, Radu Săplăcan, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Horia Bădescu, Adrian Păunescu, Angela Marinescu, ori Gheorghe Grigurcu.
Din anul 2002, am instituit Marele Premiu „Nichita Stănescu” al Serilor de Poezie de la Deseşti, destinat scriitorilor consacraţi. Printre laureaţi se numără Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ilie Zegrea (Cernăuţi), Nicolae Dabija (Chişinău), Szentmartony Janos (Budapesta), Adam Puslojic (Belgrad), Ana Blandiana, Echim Vancea, Gheorghe Grigurcu, Mircea Petean, Horia Bădescu, Ioan Moldovan.
Observaţia lui Laurenţiu Ulici răspunde celora care se întreabă: de ce poezie la Deseşti? Declară criticul: „Ca unul care am fost prezent la mai toate ediţiile, mărturisesc că atât în lumea oraşului – la Sighet, cât şi în lumea satului – la Deseşti, interesul localnicilor pentru faptul poetic este considerabil, argumentând ideea că întrucât reclamă o receptare predominant emoţională, poezia nu pretinde, pentru a fi înţeleasă şi simţită, o pregătire specială. Cel puţin aşa stau lucrurile în Maramureş”.
Laurenţiu punea asta pe structura dramatic-lirică a maramureşeanului, care poate fi un rezonator al sunetului liric. În anul acesta, Serile de Poezie de la Deseşti vor avea loc joi, 28 septembrie, fiind sprijinite de Consiliul Judeţean Maramureş şi Consiliul Local Deseşti. Invitat de onoare, poetul israelian Moshe B. Itzhaki, dimpreună cu traducătorul în limba română a poeziei sale, prof. Paul Farkaş.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ