Festivalul-concurs cu premii „originale” în păsări şi animale de ogradă

0
293

• Marele premiu al întrecerii muzicale: un măgăruş! •

În satul Cicîrlău se petrece de un sfert de veac Festivalul concurs de muzică populară vocală şi instrumentală „Alină-te, dor, alină”, cu premii în animale şi păsări, de la fazani, curci, cocoşi, găini, curcani, raţe, gîşte, pînă la iezi, miei, purcei de lapte, malaci, iepuri, ţapi, pui de bivoliţă. Marele premiu al festivalului-concurs de la Cicîrlău este un măgăruş de 2-3 luni, numit Alin sau Alina, după sex. Organizatorul manifestării din Cicîrlău este binecunoscutul cântăreţ Nicolae Sabău, iar invitaţii săi sînt nume de rezonanţă naţională.

Saltul calitativ al manifestării artistice de la Cicîrlău (fondată în 1991) a fost spectaculos: numărul mare de concurenţi (la ediţia din 1993 s-au înscris 200 de participanţi); premianţii au atins o cifră record, 36; lărgirea ariei regionale de la 6 judeţe la 12 judeţe şi din Republica Moldova. Pentru valorificarea folclorului, s-a înfiinţat un premiu special pentru culegerile de folclor literar şi muzical. Iniţiatorul şi organizatorul tuturor acestor acţiuni cultural-educative este rapsodul de muzică populară Nicolae Sabău.
„Este timpul ca adevăratele valori naţionale să fie puse în lumină. Oamenii care au cinstit România mereu, care şi-au trăit viaţa în acord cu istoria neamului, cu aspiraţiile şi valorile acestuia, iubind şi ajutând acest neam să crească şi să renască merită întreaga preţuire”, scria Nicolae Sabău într-o broşură despre Festivalul-concurs naţional „Alină-te dor, alină”, în 1991, atunci când a pornit la drum cu această manifestare artistică.
Din comoara de cântece maramureşene adunate cu migală şi pasiune de acest folclorist, adevărat bard al melosului nostru popular, s-au născut o carte, un grup vocal şi un Festival-concurs la Cicîrlău, purtând acelaşi nume, inspirat de versurile cântecului: „Alină-te, dor, alină/ Până-s florile-n grădină./ Alină-te, dor, alină,/ Că am dor cât o fântână. / Alină, puiuţ de dor,/ Că am dor cât un izvor. / Că nu este om pă lume/ Să nu-i fie dor de nime,/ Şi mie de oarecine…”
Puţini ştiu că pe cărări ca ale Cicîrlăului au umblat odinioară marii etno-muzicologi Béla Bartók şi Constantin Brăiloiu, cercetători de anvergură mondială. „Este poate cea mai minunată muzică populară – scria compozitorul Béla Bartók în Convorbiri Literare nr. 7-8 din 1914 – care luată chiar şi în chip absolut e atât de fermecătoare încât ar putea aduna toţi oamenii de muzică din Europa”. Şi aceasta pentru că originalitatea şi autenticitatea muzicii ţărăneşti din Maramureş este „tot ce se poate închipui mai desăvârşit şi mai variat în ceea ce priveşte plăsmuirea artistică”.
În nordul României, unde s-au născut cântecele: Ceteră, lemnuţ cu dor; Omul bun şi pomul copt; Alină-te dor, alină – trebuia să apară şi un festival folcloric cu premii vii, ştiut fiind că natura s-a înfrăţit cu ţăranii. Acolo unde, spunea compozitorul Béla Bartók, „folclorul muzical se situează la kilometrul zero al Europei”.
Viorel COZMA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.