Cultura şi spiritualitatea armonizând istoria actuală a lumii

0
382
Înalţii oaspeţi şi organizatorii

Patriarhul Ortodoxiei Orientale – o vizită istorică în Maramureş

Un eveniment cultural şi spiritual major produce întotdeauna un impact ce reverberează până departe în timp, săptămâni, luni, uneori chiar ani, funcţie de tonalitatea lui subtilă şi de calitatea actorilor care îl înfăptuiesc. Ba generează chiar efecte în plan social şi cultural remodelând câte puţin sau ajustând ţesătura lumii. Vizita în Maramureş a Patriarhului ortodox al Antiohiei şi Întregului Est, Ignatius Aphrem II, petrecută cu circa două săptămâni în urmă a creat un astfel de impact: a provocat emoţie, a oferit momente de rugăciune în limba siriacă, limbă vorbită de însuşi Isus Cristos, a reiterat idei cu privire la rolul si formele credinţei în lumea de azi, la situaţia creştinilor din Orientul Mijlociu, la riscul de-a fi dislocaţi sau anihilaţi de grupările extremiste intolerante, a interacţionat cu intelectuali şi oameni ai bisericii, a bucurat gazdele, a binecuvântat locurile vizitate.

Contextul vizitei în România – un itinerar cu semnificaţie istorică

Întâmpinare Săpânţa

După o vizită la Paris, la un eveniment organizat de Institutul Lumii Arabe, onorat de înşişi preşedinţii Franţei şi ai Libanului, înaltul patriarh al Orientului a onorat apoi cu prezenţa Sa Gala Premiilor Brâncoveanu de la Bucureşti, context în care i s-a conferit un important premiu cu semnificaţie istorică. Înaltul prelat şi delegaţia Sa au decis să viziteze şi Maramureşul, de care îi leagă o preţuire specială şi o caldă prietenie pentru activitatea de la Proema–ANCI şi managerii celor două organizaţii. Prezenţa la manifestarea de la Bucureşti a reiterat o veche relaţie istorică de la mijloc de secol XVII, când Paul de Alep împreună cu patriarhul Antiohiei, în drumul lor spre Kiev şi Moscova, au vizitat, între anii 1654-1656, teritoriile Valahiei şi Moldovei. Actuala vizită în România pare un itinerar istoric şi afectiv ce reactualizează atât vechiul traseu al lui Paul de Alep, cât şi un gest notabil al lui Constantin Brâncoveanu care pe la 1700, a dăruit patriarhului siriac o tiparniţă cu caractere arabe. Astfel istoria, în marile ei gesturi şi scene memorabile, se repetă pe altă spirală a timpului, cu alţi protagonişti şi cu noi sensuri.

La Biblioteca Judeţeană din Baia Mare, emoţii, aserţiuni şi idei înnoitoare

Împreună cu sătenii din Săpânţa

Primul moment al vizitei, la Biblioteca Judeţeană P. Dulfu din Baia Mare. Sanctitatea Sa a fost întâmpinat de un public avizat şi interesat de problematica spirituală a lumii de azi. Un grup de seminarişti a intonat în semn de salut „Întru mulţi ani, stăpâne!” iar dintre cei prezenţi au rostit cuvinte de întâmpinare: Alexandru Peterliceanu, moderatorul evenimentului, prefectul judeţului Maramureş, Vasile Moldovan, consilierul judeţean Cris­tian Anghel, Pr. dr. Bendict Vesa, secretar al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului, conf. univ. dr. Vasile Timiş de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Pr. Dr. Cris­tian Ştefan din partea Episcopiei Maramureş şi Sătmarului şi prof.dr. Terezia Filip. Cu faţa înseninată de bucurie – fizionomia, ştim, e oglinda fiinţei – în cuvinte elevate şi clare, înaltul ierarh s-a adresat celor prezenţi apreciind calda primire, într-o accepţie specific orientală conform căreia casa gazdei devine casa oaspeţilor. A relevat apoi date precum: aria de cuprindere a comunităţilor peste care păstoreşte Biserica Ortodoxă Siriacă, guvernată de Sanctitatea Sa, din Orient până în Australia, din Orientul îndepărtat, Coreea şi India, până în America Latină şi în America de Nord. A prezentat situaţia creştinilor de azi din Orient, siliţi să emigreze din cauza ameninţărilor teroriste, dar şi gata să moară pentru credinţa creştină, precum în vremile martirice ale începuturilor, cu episcopi, azi captivi, cu riscul permanent de-a fi anihilaţi. Aserţiunile vorbitorilor au actualizat idei interesante despre: cartea Mărgăritare risipite, monument de cultură şi literatură siriacă, editată la Proema, despre simbolul oriental al mărgăritarului întruchipând credinţa, rază divină ce-atinge picătura terestră, cultura ca nutriment ce delectează sufletul şi deschide mintea, înălţând popoarele din somnolenţă şi stagnare, despre originea Bisericii Orientale întemeiate de însuşi Apostolul Petru în anul 34 d. Cr., despre semnificaţia evenimentului şi perspectiva continuării unor proiecte comune. În spirit specific unui lider creştin al lumii de azi, înaltul patriarh a enunţat idei de extremă actualitate: că azi popoarele nu mai pot trăi izolate iar culturile naţionale şi confesiunile religioase găsesc forme de interacţiune ce conduc la o cultură comună a păcii şi toleranţei, că ignoranţa e cauza ce generează violenţă şi menţine popoarele în izolare şi înapoiere… Cât adevăr!
Pr. Dr. Benedict Vesa a evocat cele trei forme ale Bisericii creştine întemeiate de apostolii lui Isus Hristos pe pământ, cu specificul ce le defineşte pe fiecare: raţionalism – varianta occidentală întemeiată la Roma de Sf. Petru; filozofie de esenţă greacă – ortodoxia sud-est europeană, avându-l ca întemeietor pe Apostolul Andrei; şi o atitudine poetică şi empatică – ortodoxia orientală siriacă fondată în Antiohia tot de Sf. Petru imediat după moartea lui Hristos.

Aprecieri pentru Proema-ANCI

În finalul discursului său la Baia Mare, Sanctitatea Sa a relevat importanţa activităţii editoriale de la Proema-ANCI, mulţumind călduros editorilor pentru tipărirea monumentalei cărţi de spiritualitate orientală precum şi a întregii colecţii Biblioteca arabă. A apreciat de asemenea cooperarea fructuoasă a celor două instituţii băimărene partenere cu Fundaţia libaneză The International Organization for Interfaith Speech&Civilization in the World (IOISCW), fapt ce a condus la astfel de rezultate notabile în plan cultural şi relaţional. La începutul verii, Sanctitatea Sa, însoţit de înalţi ierarhi ai Bisericii siriace a onorat cu prezenţa şi a binecuvântat momentul deschiderii Bibliotecii româno-arabe de la Beirut, a primit delegaţia maramureşenilor la palatul patriarhal din Beirut şi i-a facilitat întrevederea cu însuşi preşedintele Republicii Libaneze, Michel Aoun.
Excelente oportunităţi pentru cine beneficiază de o astfel de onorantă prietenie!

Tatăl Nostru în limba vorbită de Isus Christos

Momentul s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru, cântată în stil oriental, în limba aramaică, limbă vorbită de însuşi Mântuitorul care, învăţându-i pe apostolii săi cum să se roage, a transmis rugăciunea întregii omeniri. Cum orice întâlnire de tip diplomatic sau cultural-spiritual este o împlinire, funcţie de persoanele ce interferează în derularea ei – fiecare oferă din ceea ce cunoaşte şi, simultan, fiecare preia ceea ce-l defineşte –, în sala Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu, s-a petrecut un emoţionant moment, de intercunoaştere, de reală îmbogăţire spirituală. Sanctitatea Sa, Ignatius Aphrem II a oferit „o lecţie” de diplomaţie, de istorie contemporană asupra creştinismului din Orient. Publicul a aflat despre cea mai veche comunitate creştină din lume, al cărei martyrium continuă din păcate şi în actualitate, despre răspândirea ei, despre riscurile şi dramele de azi. Mai mult: înaltul ierarh oriental s-a relevat celor prezenţi ca o veritabilă personalitate carismatică, extrem de bine informată cu problemele lumii de azi, modernă în viziune şi atitudine, aureolată de o certă dimensiune intelectuală şi creştină şi, simultan, ca un autentic şi rafinat diplomat. În final, Patriarhul i-a binecuvântat pe cei prezenţi iar activitatea s-a încheiat printr-o sesiune de autografe acordate cititorilor pe cartea Mărgăritare risipite. Evident, emoţia, curiozitatea şi nota cultural-spirituală au definit întregul moment.

La Sighet – primire la Comunitatea rutenilor subcarpatici

La sediul Uniunii Rutenilor Subcarpatici – Sighetu Marmaţiei

Patriarhul Ignatius Aphrem II a fost întâmpinat la Sighetu-Marmaţiei într-o atmosferă plină de emoţie şi reverenţă, de către primarul municipiului, Horia Vasile Scubli, preşedintele Uniunii rutenilor subcarpatici, Mihai Lauruc, preoţi şi intelectuali ruteni veniţi unii de dincolo de Tisa. Vizita Sanctităţii Sale a fost considerată de cei prezenţi un eveniment unic de cea mai mare importanţă pentru comunitatea rutenilor. Intervenţiile celor prezenţi au apreciat atmosfera de multiculturalism care defineşte mediul intelectual din oraşul de la limita de nord a României şi credinţa care apropie grupurile etnice, români, ruteni, ucrainieni. Primit protocolar la sosire, cu pâine şi sare după tradiţie, Sanctitatea Sa Ignatius a dorit să afle mai multe date despre ruteni, credinţa şi datinile lor. I-au fost aduse la cunoştinţă date precum: există o Organizaţie Mondială a Rutenilor Subcarpatici; rutenii sunt cel mai vechi dintre popoarele slavone şi au fost încreştinaţi în anul 863, cu 150 de ani înainte de Kiev, de către Chiril şi Metodiu; limba textelor vechi slavone este de fapt limba rutenilor; alfabetul chirilic a fost scris de către cei doi cunoscuţi promotori ai creştinismului, anume pentru poporul rutean. Vizita s-a încheiat într-o atmosferă cordială, de afecţiune şi emoţie, onorantă pentru comunitatea rutenilor, şi plină de inedit pentru înalţii prelaţi orientali, prin oamenii şi locurile vizitate, prin obiceiurile, portul şi nota de originalitate a comunităţilor din Maramureş.

La Săpânţa – Cimitirul vesel, Mănăstirea Săpânţa-Peri

Rugăciune la mănăstirea Săpânţa Peri

La Săpânţa, înalţii oaspeţi orientali au fost primiţi de reprezentanţi ai comunităţii, primar, consilieri, enoriaşi în frunte cu pr. Grigore Luţai, într-o atmosferă fastuoasă, cu călăreţi şi cu tineri îmbrăcaţi în port tradiţional specific. Din nou: nu doar pâine şi sare, ca ofrandă simbolică a locului pentru oaspeţi, ci şi emoţii urmate de discursuri de întâmpinare din partea preotului Grigore Luţai, şi apoi de binecuvântarea şi discursul Sanctităţii Sale, patriarhul Ignatius. La „Cimitirul vesel” pr. Luţai punctează prezentarea sa cu puţin umor spre a binedispune musafirii. Stilul anecdotic şi biografic al înscrisurilor de pe cruci, cromatica lor şi nota de umor dau valoarea acestui sit, vestit în toată lumea, care unicizează Maramureşul prin modul în care este privită şi persiflată moartea. Sanctitatea Sa şi înalţii ierarhi orientali au rostit o rugăciune în intonaţia melodioasă a limbii siriace, care aminteşte de rugile originare rostite în vechime de sfinţi şi de profeţi.
Inedit, frumuseţe şi la noua mănăstire Săpânţa-Peri. Construită ca o perpetuare a vechii ctitoriri Peri, a urmaşilor lui Dragoş din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pe malul drept al Tisei, azi teritoriu ucrainean, noua mănăstire construită pe teritoriul localităţii Săpânţa impresionează oaspeţii prin arhitectura îndrăzneaţă, suplă şi elegantă, din lemn de stejar, realizată în stil tradiţional maramureşean, prin cel mai înalt turn de lemn din lume, de 75 de metri, prin soliditatea şi complexitatea edificiului bazilicii de la subsol, imitaţie a arhitecturii unei străvechi biserici din Tesalonic. Emoţie şi impresii puternice pentru ineditul momentului se manifestă din partea gazdelor, a maicii stareţe Agnia şi a oaspeţilor care se roagă împreună în noua incintă a locaşului de cult.

Concluzii, reflecţii, impact

Vizita înalţilor prelaţi orientali în Maramureş a creat un câmp interactiv de opinii, emoţii şi impresii, a iterat idei semnificative cu privire la rolul şi misiunea bisericii creştine azi. Fie ea din Orient sau din Occident, Biserica creştină reprezintă una din forţele sau axele lumii de azi. Rolul ei este categoric acela de-a interveni, prin capii săi, alături de politicieni şi diplomaţi spre a tempera cursul lumii terestre în momente de criză, de-a redirecţiona traseul societăţii aflate în impasuri sau erori, de-a armoniza ţesătura lumii. Înaltul oaspete oriental a sugerat prin prezenţă şi atitudine, prin discurs şi ideile enunţate, înalta calitate umană şi diplomatică, intelectuală şi creştină, de cap al unei biserici aflate-n suferinţă, de emisar al unor scopuri inspirate de Dumnezeu. Ascultându-l am reflectat: De ce umanitatea de azi n-ar miza mai mult pe liderii creştini ai lumii, pe cuvântul lor? În plan laic şi profan cuvântul poate fi uneori duplicitar şi ambiguu, cel întemeiat pe adevăr şi credinţă devine piatră ziditoare, sau piatră de temelie. El capătă acea putere pe care Isus Hristos a găsit-o în numele ucenicului Său Petru pe care l-a învestit ca întemeietor. Am văzut în vizita patriarhală a lui Ignatius Aphrem II experimentarea unei călătorii apostolice şi mesianice, după modelul străvechi al înaintaşilor care au răspândit în lume credinţa.

Prof. Dr. Terezia Filip

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.