PS Vasile: „Atunci când vorbim despre Şcoala Ardeleană, vorbim despre identitatea noastră”

0
275

„Atunci când vorbim despre Şcoala Ardeleană, nu vorbim doar despre o filă din istorie, ci vorbim despre identitatea noastră, despre ceea ce suntem noi astăzi… Pentru noi, ardelenii, dar şi pentru toţi românii, a ne apleca asupra unei Şcoli din perspectiva unui curent care a dat roade atât de bogate, eu cred că este o datorie, înainte de a fi un fapt care ţine de cultura generală”, a afirmat Preasfinţitul Vasile Bizău în deschiderea Simpozionului „Şcoala Ardeleană. Memorie şi actualitate” , care a avut loc vineri, 13 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

Organizat de către Departamentul pentru cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş, simpozionul şi-a propus să fie o rememorare şi o actualizare a ideilor mişcării „Şcoala Ardeleană”, sărbătorită la nivel naţional pe data de 11 octombrie.
Au intervenit în cadrul evenimentului: Pr. Dr. Mircea Manu (fost rector al Institutului Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare), dr. Marius Câmpeanu (şef Secţia Istorie, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş), Prof. univ. dr. Cornel Munteanu. Moderator a fost pr. dr. George Marius Nicoară.
„Personal, consider că la apariţia Şcolii Ardelene au existat câteva motivaţii principale determinate de o realitate istorică existentă în Transilvania, o realitate în care românii, deşi era majoritari pe teritoriul locuit din moşi strămoşi, au fost lipsiţi de demnitate, au fost lipsiţi de drepturi civile, de dreptul la educaţie şi la cultură. Aceste nemulţumiri profunde, acumulate de-a lungul mai multor veacuri, au generat diferite acţiuni revendicative de recunoaştere a drepturilor şi libertăţilor sociale, politice şi naţionale. A doua motivaţie pe care eu o consider, de ase­menea, cu substrat local, constă în apariţia unor teorii denigratoare la adresa poporului român din Transilvania, teorii formulate de diferiţi istorici maghiari, care negau latinitatea şi continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii…”, a afirmat dr. Marius Câmpeanu, în discursul său, care a fost unul bazat pe contribuţia istorică adusă de cei 4 reprezentanţi de frunte ai Şcolii Ardelene: Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuil Micu şi Ioan Budai-Deleanu. „Unirea cu Biserica Romei a constituit un prim moment important din istoria poporului ro­mân din Transilvania, un moment prin care, datorită ierarhilor greco-catolici din acea vreme, s-a încercat să se schimbe vechiul regim şi vechiul statut politic şi confesional al românilor de aici”, a mai afirmat dr. Câmpeanu.
Pr. Dr. Mircea Manu a vorbit despre rolul şi contribuţia teologică a mişcării Şcolii Ardelene. „Dacă Iluminismul occidental a avut şi un caracter anticlerical, Iluminismul din Transilvania se naşte tocmai în sânul Bisericii Greco-Catolice…”. Spre deosebire de alte curente, idei, teorii politice şi filozofice, care au eşuat în cursul istoriei, deoarece nu au fost fundamentate pe Adevăr, „Şcoala Ardeleană, pu­tem afirma că a fost aşezată pe un fundament solid, pornind tocmai de la faptul că reprezentanţii săi au fost absolvenţi de teologie, călugări, preoţi şi în felul acesta, însăşi acţiunea lor, inclusiv cea istorică, filozofică sau filologică, s-a aşezat pe ceea ce înseamnă trăirea vieţii creştine”, a afirmat pr. Manu.
Profesorul dr. Cornel Munteanu a adus în faţa participanţilor date istorice concrete despre prestaţia pe care au avut-o reprezentanţii Şcolii Ardelene la tipografia de la Buda, unde au ocupat funcţii precum cea de cenzor şi corector, fiind apreciaţi de însăşi Maria Tereza şi de către împăratul Iosif al II-lea. „Petru Maior, corifeul care a ocupat pentru cea mai lungă perioadă de timp funcţia de cenzor şi corector în tipografie, a dat dovadă de mult curaj, publicând aici studiile sale de istorie, de lingvistică, de teologie”, a afirmat prof. Munteanu. „Putem spune că Şcoala Ardeleană, a fost o mişcare militantă activă. Niciodată [reprezentanţii ei] nu au abandonat lupta. I-a caracterizat activismul, precum şi unitatea de grup… corespondau mult şi îşi cunoşteau ideile unii altora, iar toate produsele lor, toate titlurile care au fost publicate în acea perioadă, ne demonstrează faptul că avem de-a face cu un grup compact de valori: valori în istorie, valori în lingvistică, valori în cultură, valori în istoriografie, valori în literatură”, a mai spus prof. dr. Cornel Munteanu.
Simpozionul s-a încheiat cu întrebarea şi invitaţia la reflecţie lansată publicului de către Preasfinţitul Vasile Bizău: „Care este contribuţia pe care noi putem să o aducem la ceea ce înseamnă sentimentul de mândrie naţională?”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.