Lectura • Transilvania inspiratoare

0
345

“Eu socotesc că misiunea Transilvaniei este de a aduce în viaţa românească acea concepţie de seriozitate de care aceasta are aşa de multă nevoie”. Întruchiparea acestui gînd al lui Liviu Rebreanu l-am regăsit în ceea ce face criticul literar Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Nu mă refer aici la opera ei bine încrustată în timpul literar actual ci la antologia “Transilvania din cuvinte” care continuă alte izbînzi de acest gen cum au fost “Lumina din cuvinte”, “Clujul din cuvinte” ori “Clujul din poveşti”.
Antologia care are ca temă Transilvania este dedicată Centenarului Marii Uniri. În argument autoarea antologiei mărturisea: “În 2015, Anul Luminii, mă întrebam dacă, în 2018, la Centenarul Marii Uniri vom fi în stare să găsim cumpăna dreaptă, să exaltăm fîşia de lumină din fragmentele de istorie hărţuită ale acestui secol de existenţă! Să recompunem rotundul unui trecut ale cărui produse sîntem, inevitabil şi iremediabil. Să ne procurăm, aşadar, un viitor”. Este gestul unui scriitor, om al locului şi al limbii române, care a ştiut cum să adune energiile creative care au avut motiv de inspiraţie Transilvania. S-a sprijinit pe valorile actuale ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, dar şi pe limba română, cea care e, zice Eminescu împărăteasă la ea acasă. Irina Petraş a plecat de la ideea că Marea Unire, a devenit, din motive mai neguroase, o idee cam obosită. Fiecare putere şi-a atras Marea Înfăptuire de la Alba Iulia cu interesele şi vicleniile ei. De la naţionalisme pe faţă care cu abilitate şi chiar diplomaţie îşi flutură revendicările la o atitudine românească ori exagerată ori excesiv de protocolară. Irina Petraş în această antologie a reuşit tocmai ce a rîvnit: dreapta cumpănă. Această antologie apare într-o societate românească care trece printr-o serioasă criză de identitate. “Transilvania din cuvinte” vine să arate că în marea globalizare e nevoie de o demnă rostire prin cultură. Irina Petraş, cum spuneam la început, a cerut colegilor de cuvînt texte despre Transilvania lăsînd la alegerea fiecăruia genul literar care i se potriveşte.
Aşa a adunat studii sobre despre istoria, geografia, literatura, folclorul nostru ţinut alături de confesiuni, de evocări ale unor importante figuri legate de Marea Unire, de poeme şi fragmente de proză. Autoarea a ajuns la concluzia, care ne poate încerca şi pe noi că “deşi lucrate independent, textele, veţi vedea, se întreţes, îşi răspund: un soi de canon subteran, subtextul le aduce împreună, le uneşte, sporindu-le consistenţa şi mesajul.” Din Reprezentanţa Maramureş a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România au colaborat la această întrupare în crez scriitorii: Săluc Horvat (Sextil Puşcariu, creatorul şcolii clujene de lingvistică şi filologie), Ion Petrovai “Leul de pe Mara” sau un om ne-a făurit istorie – doctor Ilie Lazăr). Florica Bud (poezie), Echim Vancea (poezie), Victor Tecar (proză), Alexa Gavril Bâle (poezie), Gheorghe Pârja (poezie), Rodica Dragomir (poezie), Ioana Ileana Şteţco (poezie). Este darul firesc, din vreme, sincer şi cu har al scriitorilor care au gîndit în cuvinte despre Transilvania. Irina Petraş a lucrat cît se poate de adevărat: Centenarul nu se poate ilustra prin vorbe ci prin Cuvinte. Adică noi scriitorii clădim evenimentul după harul nostru. Alţii, cei cu ranguri şi necesari în lume, să lase urme adînci. Inclusiv materiale. Cum ar fi: autostrada Centenarul. Ştiu că Sala Unirii, clădirea care a găzduit şedinţa Marii Adunări Naţionale ce a hotărît Unirea Transilvaniei cu România a intrat în reabilitare. Să fie redeschisă pînă la 1 Decembrie 1918 Irina Petraş a împlinit ideea lui Blaga: “A fi ardelean înseamnă să-ţi duci gîndul pînă la capăt”. Irina Petraş ne-a dăruit Transilvania inspiratoare şi inspirată în istorie care întîmpină actul de la 1 Decembrie cu texte consistente ale unor autori cu un pronunţat simţ al istoriei. Coperta adecvată evenimentului aparţine Laurei Poantă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.