Prof. dr. Pavel Chirilă în Baia Mare: “Nu hrăni cancerul!”

0
1099

Medicul, profesorul, dr. Pavel Chirilă a ajuns de curând şi în Baia Mare. Promotor al alimentaţiei sănătoase, acesta a publicat o carte cu impact major asupra pacienţilor săi şi a oamenilor în general. “Nu hrăni cancerul! Alimentaţia este aliatul tău împotriva cancerului” atrage atenţia că factorii alimentari declanşatori de cancer sunt în special zahărul alb, sărurile nitrice din compoziţia preparatelor din carne, în special mezeluri sau sub formă de azotaţi, folosiţi în agricultura europeană, ţigara, făina albă, margarina, fructele şi legumele stropite cu insecticide, organismele modificate genetic. De asemenea, femeilor li se recomandă evitarea terapiilor hormonale (pilule contraceptive sau de substituţie), fertilizarea in vitro (în corp sunt introduse cantităţi imense de hormoni pentru a se prinde sarcina), parabenii din antiperspirante. Prof. dr. Pavel Chirilă s-a axat în ultima perioadă şi pe medicina creştină.

– Stimate domnule profesor, care este misiunea dvs. aici, în Baia Mare?
– În ultima parte a carierei mele m-a pasionat în mod special un subiect, ceva ce nu am învăţat în facultatea de medicină şi anume am scris mai multe cărţi pe domeniul medicinei biblice, în special şi a medicinei creştine în general. Am analizat un număr mare de versete din Sfânta Scriptură, cu teme medicale şi psihologice, sunt invitat deseori şi în faţa studenţilor teologi, a publicului larg, mai puţin doctorii sunt interesaţi de subiect, din păcate. Dar îmi place să vorbesc despre asta ţin să mărturisesc ce am aflat, făcând o analiză extinsă a versetelor medicale din Sfânta Scriptură.
– Cât este de acceptat şi de cunoscut acest concept de medicină creştină?
– Nu e o descoperire recentă, el se găseşte ascuns, metaforic vorbind, în paginile Sfintei Scripturi, în tradiţia bimilenară a bisericii şi în experienţa vie a bisericii care nu întotdeauna apa­re în cărţi, dar dacă stai de vorbă cu duhovnici mari, ei întotdeauna au ce să-ţi spu­nă pe domeniul vindecării sufletului şi trupului. Pot să enumăr câteva principii esenţiale ale conceptului de medicină creştină. Medicina creştină aduce aminte omului că este o fiinţă creată. Dacă avem această conştiinţă, atunci ştim la nevoie să apelăm în primul rând la creator. Omul nu poate ocoli creatorul. A doua regulă de care trebuie să ţi­nem cont spune că omul provine dintr-o fiinţă căzută şi este chemat la o restaurare, pot să spun continuă, până la moarte, poate şi dincolo de moarte. Pentru că spun textele vechi, teologice, că dacă e să urmărim referatul biblic, atunci când Adam a căzut, mintea lui a ieşit din inimă. Aşa se interpretează teologic căderea. Ori, asta a însemnat un dezastru din punct de vedere antropologic în primul rând, dar şi existenţial. Aşa au început suferinţele, aşa au început bolile. Reîntorcându-ne la Sfânta Scriptură, când Adam a gustat, a greşit, neascultând şi Dumnezeu l-a întrebat: ”Adame, unde eşti?” Şi el a spus: “M-am ascuns, că mă tem. Aşa s-a născut frica. Şi frica asta urmăreşte omul până în ziua de astăzi, la mii şi mii de ani după cădere. Orice cabinet ar fi, de boli psihosomatice, fizice, ve­dem că frica este prezentă tot timpul la om. Noi mai învăţăm la acest concept, că deoarece omul nu asculta de Dumnezeu, deoarece sufletul lui nu asculta de Dumnezeu, după căderea Edenică, trupul refuză să asculte de suflet. Şi acesta este un alt motiv al suferinţei. Pentru că a apărut în persoana umană întreagă, un fel de discordie, un fel de dihotomie între trup şi suflet. Omul îşi caută me­reu sănătatea. Trupească şi sufletească. Un alt principiu al conceptului de medicină creştină spune că vindecarea omului este posibilă la modul absolut. Numai cine nu vrea, nu se vindecă. Aflăm din versetele creării omului, că omul este făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Chipul lui Dumnezeu în om, fiind incoruptibil şi indestructibil, el conferă şansa absolută de vindecare. Dar omul trebuie să ştie asta. Facem precizarea că în conceptul de medicină creştină, omul care are sufletul şi trupul vindecat este un om în întregime vindecat. Dar, paradoxal, dacă are numai sufletul vindecat şi trupul cu leziuni, amputări, noi numim acea fiinţă umană de asemenea vindecată în întregime. E un paradox, ceva specific acestui concept în care sufletul este determinant în evoluţia întregii fiinţe şi aşa trebuie să interpretăm lucrurile.
– Care e mai periculoasă, suferinţa trupească sau cea sufletească?
– Periculos înseamnă ceva ce-şi riscă mântuirea, ceva ce riscă să nu se mai vindece în veci. Aici, sufletul este expus acestei singurătăţi. “Trupul este degradabil. Fiinţa coboară şi persoana urcă la moartea omului”- spunea Dumitru Stăniloaie. Mai spune că trupul este ceva, iar sufletul este cineva, pentru că este chiar persoana umană. Un alt principiu al conceptului de medicină creştină spune că sufletul este determinant în relaţia trup – suflet. Şi trebuie să ştim acest lucru. Un alt principiu al conceptului de medicină creştină este unul strict antropologic. Conceptul de medicină creştină îi spune doctorului creştin: ”Vezi că, dacă atingi cu mâna ta trupul bolnavului, să fii conştient că atingi templul. Şi dacă, ca doctor creştin, stai de vorbă cu bolnavul, tu stai de vorbă cu sufletul lui, nu cu trupul lui. Iar când vorbeşti cu sufletul, vorbeşti cu partea veşnică din om, adică vorbeşti cu veşnicia. Prin urmare, medicul creştin trebuie să abordeze bolnavul cu evlavie, cu sfială şi să simtă că nu e de joacă…
– De ce aţi ales să vă apropiaţi de bolnavii de cancer?
– Eu am construit în Bucureşti un Centru de îngrijiri paliative pentru simplul motiv că nu exista. România este pe primul loc la indicatorii de sănătate publică pe cancer pe Europa. Cea mai mare mortalitate prin cancer, iar la trei cancere, România deţine locul I ca incidenţă: cancerul pulmonar, de col uterin şi cerebral. Nevoia îngrijirii bolnavilor de cancer este enormă, rezultatele terapeutice nu sunt încurajatoare. Vindecarea depinde de mulţi factori, depinde de factorii emoţionali, sufleteşti, psihologici, de o mulţime de măsuri terapeutice exersate asupra bolnavului. După aceea, cancerul este o boală care duce foarte lent bolnavul spre moarte, sau spre vindecare. Această evoluţie înceată, foarte înceată, face posibile transformări fundamentale în personalitatea bolnavului. Mă refer aici la creşterea şanselor de mântuire a sufletului. Majoritatea bolnavilor cu cancer, chiar dacă sunt atei sau indiferenţi religios, unii sunt chiar potrivnici, pe parcursul evoluţiei bolii, încet, în­cet, se reorganizează întreaga lor persoană. Conştiinţa lor de fapt se schimbă. În­cep să realizeze că omul are limite anatomice şi fiziologice, încep să realizeze că vindecarea lor depinde mai mult de Dumnezeu decât de oameni. Încep ca prin boala lor să cunoască şi oamenii din jur. E o boală care a umplut raiul, pentru că evoluţia ei întotdeauna duce bolnavul spre o transformare spirituală frumoasă, bună, mântuitoare. Am văzut foarte puţini bolnavi de cancer care să nu-şi asume boala, care să se revolte.
– Există obiceiuri nocive pe care oamenii în general le au şi care poate duce la cancer?
– Un doctor american spune că această boală, a cărei cauză precisă nu se cu­noaşte, dar se cunosc multe cauze favorizante, apare în urma acţiunii factorilor psihologici, fizici, care acţionează timp îndelungat asupra bolnavului. Nu sunt agresiuni mari care să acţioneze brusc, ci care sapă încet la rădăcină şi fac posibilă apariţia acestei celule nemuritoare, cum spun unii oncologi. Alimentaţia poate fi unul dintre factori, apoi abuzul de dulciuri, carne, mezeluri, hormonizarea excesivă a corpului femeii, fie prin pilule contraceptive, fie prin substituţie la menopauză, apoi obiceiuri de procreere cu doze mari de hormoni în corpul femeii pentru concepţie, melanoame apărute în urma expunerii excesive la soare, alteori apare conflict de separare nerezolvat, fiind bine descris de un doctor german, acesta extinzând noţiunea conceptului de separare dintre doi oameni, soţ-soţie, părinţi-copii, fraţi între ei, separare de job, de locurile natale, de patrie, de serviciu. A studiat foarte mult zona asta şi a văzut că în multe cazuri, bolnavul dacă nu reuşeşte să gestioneze situaţia, aceasta se termină cu un cancer.
– Ce sfaturi daţi populaţiei?
– Există o metodă de profilaxie a cancerului, de prevenire, şi există şi o metodă de terapie a cancerului: dieta, psihoterapia. Pentru că e o boală serioasă, uneori poate fi o boală gravă şi atunci nu trebuie să ocolim nicio cale. Trebuie folosită orice metodă ce nu face rău. Dacă ne referim la profilaxie, atunci stilul de viaţă al omului e cea mai bună. Să mănânce hrană integrală, sănătoasă, pură, să postească în timpul postului. În post, celulele canceroase nu pot prolifera atât de mult încât să se fixeze. Ele apar şi spontan în corpul nostru, dar dacă omul are obişnuinţa unor posturi alternative, atunci celulele maligne fiind lipsite de substrat plastic, nu pot prolifera.
– E recomandat şi postul negru?
– Da. E dovedit şi în statisticile făcute în Muntele Athos, iniţiate de prinţul Charles. S-a dovedit că în mănăstiri nu apare cancerul. Mai apare atunci când se mănâncă zahăr şi margarină, foarte periculoase pentru organism.
– Aţi venit în Baia Mare şi pentru o întâlnire cu studenţii de la Universitatea de Nord. Ce le-aţi recomandat, ce i-aţi sfătuit?
– Viaţa modernă uneori îi duce pe drumuri greşite pe tineri. Trebuie să revină la stilul de viaţă ancestral, curat, să evite stresul, să respecte ritmul naturii, ritmul circadian, aşa cum a lăsat omul, ziua şi noaptea, de la începuturi. Pentru că azi există obiceiul acesta greşit de a forţa ritmurile universale, de a le încălca. Şi te penalizează dacă nu eşti în armonie cu ritmurile universale.
– Aţi scris multe cărţi în acest domeniu. Au avut ele impact?
– Îmi place să cred că da. Nu mai ştiu cât de mult citesc oamenii astăzi în general, mai ales tinerii în special…
– Vă este greu să fiţi mereu în legătură cu aceşti oameni, să-i ajutaţi, să-i încurajaţi, să empatizaţi cu ei?
– Am primit un sfat o dată de la un bătrân. Acesta mi-a spus: ”Să mergi pe principiul bicicletei. Când se opreşte, cade. Deci, să nu te opreşti”. Trebuie să acordăm mai multă atenţie sufletului! Dacă sufletul ascultă de Dumnezeu, trupul va asculta de suflet.
– Dar cei care nu ştiu cum să se îndrepte spre propriul suflet…
– Să trăiască în pace cu toată lumea. Şi va fi ferit de multe conflicte, şi de efectele lor ulterioare.
***
Prof. dr. Pavel Chirilă este doctor în ştiinţe medicale, profesor de Bioetică laică şi creştină, medic primar medicină internă cu supraspecializare în fitoterapie şi homeopatie. Este preşedintele Asociaţiei Române a Medicilor Fitoterapeuţi (ARMF), me­dic naturist şi autor al mai multor lucrări în domeniu. Pe lângă Centrul Medical Naturalia a reuşit să construiască, cu sprijinul Comisiei Europene şi al unor fundaţii de caritate, aşezământul de tratare a bolnavilor de cancer şi leucemie în fază terminală, Centrul de Îngrijiri Paliative “Sfânta Irina” în Bucureşti.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.