Baia Mare a cîştigat titlul de capitală a tineretului din România, în concursul organizat pentru anul 2018, proiectul #UTurn primind mai multe voturi decît celelalte. După eşecul de la concursul pentru titlul de Capitală europeană a culturii, Baia Mare a învăţat lecţia şi iată că schimbarea de mentalitate (de data aceasta a rămas cu picioarele pe pămînt) i-a adus victoria şi speranţe pentru titlul de Capitală europeană a tineretului în 2022 – dacă rezultatele vor fi benefice.
Proiectul se bazează pe colaborarea organizaţiilor de tineri din Baia Mare cu autorităţile locale şi cu mediul de afaceri, scopul fiind în principal ca oraşul să devină „prietenos” cu tinerii. Însă, aici nu este vorba de zeci de milioane de euro, precum la concursul Capitala culturală europeană, ci de unu sau cel mult două milioane de euro, în total, însă provocarea este să fie conjugate eforturile instituţiilor publice în sprijinul tinerilor şi acestea să le susţină dezvoltarea personală. Deci, cheltuiala statului rămîne aproape aceeaşi ca pînă acum, doar că accentul va fi schimbat, fondurile vor fi alocate pentru proiecte în care organizaţiile de tineri vor fi partenere. Practic, Consiliul Local al Municipiului Baia Mare va aloca fonduri (de zece – douăsprezece milioane de lei), adică circa 5% din bugetul anual, pentru a duce la bun sfîrşit iniţiativele tinerilor. Sumele nu vor fi dirijate spre concerte şi acţiuni distractive, ci pentru proiecte educative, de corectare a unor mentalităţi, de completare a nivelului de învăţare, de schimb de experienţă…
Proiectul #UTurn a fost scris de şapte tineri băimăreni din organizaţii neguvernamentale băimărene cu experienţă, voluntari care au dovedit că sînt la curent cu nevoile generaţiei lor şi vin, iată, cu propuneri realiste, unul dintre cele mai importante efecte urmărite fiind schimbarea mentalităţii societăţii, deci inclusiv a tinerilor. Municipiul Baia Mare, judeţul, ţara, Uniunea Europeană caută în această perioadă soluţii la provocările economice şi sociale ce au apărut după criza de dezvoltare. Putem schimba lumea prin cultură şi arte creative, prin turism şi petrecerea timpului liber, prin sport, civism sau voluntariat, dar baza unei societăţi civilizate stă în economie, ceea ce tinerii înţeleg prea bine, de vreme ce proiectul lor este axat pe această dimensiune, cea a sprijinirii tinerilor să-şi găsească un job pe măsura capacităţilor lor profesionale şi creative.
Junii în floare sînt chemaţi să reconstruiască nu doar oraşul, ci şi ţara şi viitorul Europei. Este deci un moment foarte bun pentru ei, elevi, studenţi, tineri pînă în 34-40 de ani, să contribuie la acest proiect amplu, critic la adresa celor ce-au fost pînă acum, dar şi capabil să discearnă ce a fost bun. Proiectul pleacă de la sistemul de învăţămînt, trebuie regîndit după principiile de adaptare a şcolii la nevoile societăţii, nu invers.
Tinerii au faţă de generaţiile de dinaintea lor un avantaj, pot profita la maximum de liberalizarea pieţei comunicaţiilor şi de deplasarea economiei în era digitală, pentru a face faţă globalizării şi pieţei libere. Comerţul online, cu cele două devize: mai ieftin sau de calitate mai bună, va ocupa în curînd Europa şi lumea toată, iar tinerii trebuie pregătiţi pentru acest viitor al economiei digitale. Internetul şi tehnologiile informatice au revoluţionat civilizaţia în timpul vieţii noastre, prin urmare, competenţele de informatică ale tinerilor sînt dorite mai abitir. Se pune o condiţie, să fie uniţi, să aibă aceleaşi convingeri fundamentale privind libertatea, democraţia, justiţia, statul de drept, deoarece problemele aşteaptă după colţ: terorismul, penalitatea, infracţionalitatea…
Tinerii sînt primii dintre băimăreni, constatăm, care se adaptează la noile condiţii europene şi mondiale, deci au prioritate să primească încrederea noastră, iar comunitatea şi statul sînt datori să-i susţină şi să-i încurajeze.