În zona Rona populaţia se va înjumătăţi până în 2050!

0
314

Numărul oamenilor din satele de pe Valea Ronişoarei scade accentuat. Dacă trendul se va păstra în acest ritm, până în anul 2050, populaţia se va înjumătăţi. Conform unui studiu efectuat în perioada 2008-2009, bazat pe date concrete de stare civilă, reieşea că dacă nu se iau măsuri urgente, atunci zona se va depopula masiv.
Dacă imediat după Revoluţie, comuna Rona de Jos număra aproape 2.500 de locuitori, 27 de ani mai târziu, adică în 2017, aceasta a ajuns la doar 2.000 şi trendul este tot în scădere accentuată. Ioan Marina, secretarul comunei, explică: „În prezent, avem circa 2.000 de locuitori. În 1990 erau undeva la 2.400. Sa­tul îmbătrâneşte, natalitatea scade simţitor, evoluţia demografică fiind negativă, cu slabe tendinţe de revigorare, cu toate măsurile care se încearcă în ultima perioadă. Acum există o serie de măsuri de stimulare a natalităţii şi de susţinere a familiilor tinere, dar tot fără prea mare impact. Cu toate acestea, ne du­cem numai în jos, populaţia e îmbătrânită. La şcoală, de la două clase pe un ciclu, am ajuns la una. Ba mai mult, am ajuns să avem şi învăţământ simultan, deci, dacă mergem tot aşa, nu ajungem prea bine. Eu am realizat şi un studiu şi dacă înaintăm tot în ritmul acesta, scădem la 50% populaţie în anul 2050! Eu am realizat acest studiu comparat în 2008 şi l-am terminat un an mai târziu, pe date concrete de stare civilă. Am avut de făcut o lucrare şi a reieşit că până în 2050 populaţia în zona studiată de mine, adică nu numai comuna noastră, ci şi în comunele vecine, va scădea la jumătate”.

Rezolvarea parţială a problemei: agricultura ecologică

Ioan Marina – secretarul comunei Rona de Jos

Tot în acea cercetare se menţionau câteva soluţii pentru redresarea, măcar parţială, a situaţiei, însă şi acestea au întârziat să apară: „În acel studiu prevedeam, la momentul respectiv, nişte măsuri de revigorare a zonei. Acestea sunt legate în principal de intervenţia pe agricultura ecologică sustenabilă, care să creeze posibilitatea familiilor să se stabilească aici, să-şi încropească o afacere. Asta era una dintre puţinele soluţii de revigorare demografică a zonei, dar nu în totalitate, ci doar parţial. O altă măsură ar fi asigurarea unei industrii mai sănătoase aici, care să le permită tinerilor găsirea unui loc de muncă acceptabil plătit, în comparaţie cu ce se oferă în afara ţării, deoarece marea majoritate a tinerilor pleacă la muncă în Germania, Italia, Spania, care au nevoie de forţă de muncă activă. În ultima perioadă s-a mai echilibrat puţin balanţa, dar nu pentru că am vrut noi, ci pentru că nu mai au ei atâtea resurse la dispoziţie ca să ne dea şi nouă. Dacă nu se vor revigora însă aceste sectoare economice sănătoase sau microafacerile de familie pe agricultură ecologică, deoarece zona este sustenabilă pentru aşa ceva, atunci toată zona noastră se va depopula. Noi avem circa 2.300 de hectare suprafaţa UAT-ului, teren de deal, dar se pretează pământul şi la pomicultură şi la creşterea animalelor. Merge mai puţin cultura mare de câmp, însă odată cu încălzirea globală, cine ştie, poate va fi propice şi aceasta în zona noastră de şes”, mai spune Ioan Marina.

Tinerii, plecaţi aproape toţi la muncă în străinătate

Vasile Iepan, localnic plecat la muncă în Spania

Un factor determinant pentru scăderea populaţiei, a natalităţii, dar şi cu impact asupra îmbătrânirii satului, este şi acela că majoritatea tinerilor apţi de muncă pleacă în străinătate pentru a-şi câştiga o pâine mai bună şi pun întemeierea unei familii pe planul doi: „Sunt plecat dincolo, acum am venit doar pentru câteva zile acasă, ca să-mi rezolv ceva probleme. Am lucrat iniţial la pădure, însă a fost foarte greu. Aici în comună nu ai prea multe alternative, doar să creşti animale, eventual, sau să-ţi lucrezi pământul. Dar fabrici aici în zonă, mai puţin. Casa mi-am făcut-o însă cu bani câştigaţi în afara ţării. Am plecat în Spania în 2002, unde lucrez în construcţii. Acolo câştig cam 80 de euro pe noapte, duminica mi-e plătită cu 100 euro, iar la un schimb normal, de luni până vineri, am 60 euro/zi. Însă tinerilor le este greu să rămână aici în comună pentru a-şi câştiga existenţa. Ca dovadă e faptul că majoritatea sunt plecaţi dincolo. Noi, spre exemplu, suntem 10 fraţi în familie şi 9 suntem plecaţi toţi afară prin Italia, Anglia, Spania…”, ne exemplifică Vasile Iepan, localnic din Rona de Jos, plecat la muncă în străinătate. Totuşi, omul recunoaşte că îl bate gândul să se întoarcă definitiv acasă în câţiva ani de zile. „Toţi tinerii, după ce termină şcoala, pleacă dincolo în Spania, Italia, Germania, Anglia, că aici în sat nu prea au ce face. Dacă pleci acolo însă, nu mai ai timp de viaţă personală, de întemeiat familie sau copii, ci lucrezi non-stop. Asta dacă vrei să aduni ceva bănuţi, că altfel mai bine nu mergi! Eu sunt plecat în Italia, câştig destul de bine, însă parcă tot spre casă trag. Vom vedea ce va fi pe viitor, dar cu ce se întâmplă la noi în ţară în ultimii ani, mi-e greu să cred că va fi bine. Nu ştiu dacă mă voi mai întoarce definitiv în ţară sau nu…”, ne spune, cu o urmă de regret, un alt tânăr din comună, ce a luat de asemenea calea străinătăţii.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.