A apărut volumul 7 al Simpozionului Naţional de la Săliştea de Sus

0
406

„Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” este un simpozion care de opt ani are loc în Maramureş în preajma zilei de Sfânta Marie după care comunicările susţinute de participanţi sunt adunate, în anul următor, într-un volum tipărit.
Anul acesta, consiliul local şi primarul oraşului Săliştea de Sus au avut oaspeţi de seamă dintre care patru sunt academicieni cunoscuţi cititorilor din Maramureş. Volumul este coordonat ca în anii anteriori de către Simion Iuga. Cuvîntul de bună primire este semnat de primarul oraşului economistul Ştefan Iuga: „Maramureşul a fost în istoria sa, şi sper că este şi astăzi, un izvor de nobleţe – datorită sentimentului de patriotism pe care oamenii săi au ştiut să îl cultive ca pe o valoare personală şi comunitară apropiată de sfinţenie.” Academicianul Ionel -Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române cu rădăcini în Maramureş atît materne, cît şi paterne scrie despre Academia Română la a 150- a aniversare. Fără a se implica în politică, înaltul for ştiinţific are un rol stabilizator de consultant direct în problemele majore folosind argumente ştiinţifice ale cercetătorilor săi respectînd instituţiile statului. Analizând aportul maramureşenilor în academie din Dicţionarul membrilor Academiei Române al Dr. Dorina Rusu preşedintele constată că 26 de membri fondatori sunt originari de aici la care se adaugă încă 12 membri ai Academiei cu legături intelectuale şi cu recunoaşteri ştiinţifice în Maramureş. La penitenciarul din Sighet au fost închişi 20 de membri ai Academei Române.
Acad. Alexandru Surdu scrie cum a ajuns la Vişeu la sediul cavalerilor marmaţieni fiind întîmpinat de castelanul Ion Piso, marele nostru tenor. După ce aminteşte de faptele cavalerilor marmaţieni, Alexandru Surdu evidenţiază faptele de arme ale celor 10 000 de oşteni care au luptat în Galiţia, Serbia,Ucraina şi Italia scrise în cartea lui Laurenţiu Bahtin de Berbeşti în lucrarea Maramureşul şi Maramureşenii în Primul Război Mondial. Multe s-au schimbat de atunci numai Pasul Prislop, care-i desparte şi îi uneşte pe români de români este acelaşi.
Academicianul Ioan – Aurel Pop, rectorul universităţii clujene „Babeş-Bolyai”, face cîteva consideraţii des­pre Maramureş. Stăpînii Ţării Maramureşului în Evul Mediu erau cnezii şi voievozii români, cu satele lor aflate pe văi ori în depresiuni. Maramureşul a fost păstrător al rînduielilor româneşti sub stăpîniri străine ori la marginea teritoriului etnic românesc conservînd carasteristicile de bază ale poporului român: limbă, credinţă, conştiinţa latinităţii, costumul popular, arhitectura populară.Privind cuprinsul volumului constatăm că sunt peste 30 de comunicări publicate, a le sintetiza pe toate este aproape imposibil fără a părtini pe unele şi a neglija pe altele. Dr. Lavinia Ardelean publică date despre istoria localităţii Săliştea de Sus. Prima atestare documentară a localităţii este din anul 1365 dar aceasta a fost întemeiată anterior acestui an. Despre Transilvania de nord la răscruce de drumuri ( 1940 – 1945 ) scrie acad. Emil Burzo. Este o perioadă atît de întunecată că mulţi contemporani ai acelor vremuri nici nu vor să- şi amintească de ele. Cu argumente bine documentate, academicianul combate teoriile unor cercuri ostile României.Ungaria ace­lor vremuri era nemulţumită de Transilvania de Nord primită şi îşi dorea toată Transilvania la care să adauge şi Croaţia să transforme astfel zona într-un stat „independent”. Sunt multe lucruri noi aici, sunt sigur că mulţi ar dori să le afle citind acest op ştiinţific. Ilie Gherheş sare la perioada de după Primul Război Mondial analizînd disputa dintre maramureşenii autohtonişti şi regăţeni în primul deceniu după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Maria Meze face precizări referitoare la activitatea Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş în anii interbelici. Adrian Rezeanu scrie despre Prea Sfinţia Sa Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradei şi Maramureşului la 20 de ani de la trecerea acestuia în veşnicie.Tot pe o temă religioasă scrie şi Vasile Timiş, inspector general în Ministerul Educaţiei: Valori religioase, identitate şi multiculturalism în cadrul noilor programe pentru disciplina religie. Nicolae Gudea abordează tema creştinismului daco-roman, problemele datării lor şi urmările acestora.Eduard Nemeth scrie despre graniţele romane. Despre situl arheologic Medieşu Aurit scrie Cristina Mihaela Chereji, despre cuptoarele dacice şi olăritul în zona someşeană. Nicolae Iuga abordează tema lupului dacic de la stindard la arhetip. Costumul tradiţional maramureşean este cercetat de Felix Săteanu. Inginerul dr. Ştefan Marinca abordează invenţiile româneşti din SUA.
Despre activitatea războiului informaţional scrie prof. dr. Dan Dungaciu. Prof. H.C.UBB Vasile Iuga analizează impactul „Fake News” asupra burselor de valori, paradoxul lecturii şi experienţa etică este tema despre care scrie dr.Vasile Cătălin Bobb. Dr Iulia Grad ne propune tema autenticităţii în comunicarea publicitară. Tot despre comunicare şi metodele comunicării scrie prof.univ. dr. Flaviu Călin Rus. Forme de socializare în comunităţile maramureşene de pe cursul superior al Văii Izei este lucrarea doamnei dr. Elisabeta Faiciuc. Mihai Dăncuş publică textul Casa nobiliară Buftea de Cuhea (I), argument istoric. Note de toponimie maramureşeană ne propune dr. Dumitru Loşonţi. Tot note despre toponimie, din Ocna-Şugatag, de astă-dată, scrie dr. Adelina Emilia Mihali. Muzeograful Vasile Timur Chiş ne prezintă Vegetaţia şi flora din localitatea Săliştea de Sus, Maramureş. Profesorul Gheorghe Vornicu, erou al Primului Război Mondial, este în atenţia prof. Gherheş Mihaela-Cristina. Dr. Ion Petrovai scrie despre doctor Ioan Chindriş de Ieud şi întoarcerea la izvoare. Cenaclul şi revista şcolară Semnal din Săliştea de Sus este adusă în actualitate de prof. Simion Iuga. Sunt reproduse articolele lui Gheorghe Pârja şi Ştefan Jurcă din Graiul Maramureşului, respectiv Jurnalul Bucureştiului despre acţiunea simpozionului de la Săliştea de Sus şi despre volumul 6, 2015. Cu date despre autori şi arhiva foto se încheie acest volum 7 recent ieşit de sub tiparul Editurii Risoprint din Cluj-Napoca. Arhiva foto:Ioan Vlad, Ioan Iuga şi Aurel Ghilezan, ediţie îngrijită de prof. Simion Iuga şi prof. Simion Bogîldea. Cartea a fost editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Săliştea de Sus.
Ştefan Jurcă

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.