Simptome şi diagnostic în dislipidemie

0
372

Dislipidemia sau hiperlipidemia este creşterea colesterolului plasmatic, a trigliceridelor sau ambele, sau o creştere a lipoproteinelor (particulele care transportă colesterolul în sânge), care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei şi a bolilor de inimă.

Grăsimile nesaturate conţin acizi grasi nesaturaţi şi sunt lichide la temperatura scăzută sau sunt tratinabile.

Factori de risc în dislipidemie

Colesterolul din sânge este unul dintre factorii de risc major pentru bolile de inimă. Nivelul ridicat de colesterol din sânge în sine nu provoacă simptome, atât de mulţi oameni nefiind conştienţi că nivelul lor de colesterol este prea ridicat. • Care sunt factorii de risc ai bolii cardiovasculare şi când este necesară evaluarea profilului lipidic? Evaluarea profilului lipidic poate fi luată în considerare la bărbaţi peste 40 de ani şi la femei peste 50 de ani. Se recomandă reducerea consumului alimentar de grăsimi saturate şi colesterol şi se iniţiază un program pentru o activitate fizică moderată zilnică.
Colesterolul, dacă nu depăşeşte valorile normale, este o substanţă benefică pentru organism. Acesta se regăseşte în fiecare celulă a organismului şi are funcţii importante în procesul de digestie, în producerea de hormoni şi în generarea vitaminei D. Colesterolul este produs în mod natural de organism, în ficat, însă provine şi din alimente. Există de asemenea, şi alimente care stimulează producţia de colesterol, printre care uleiul de palmier şi uleiul de cocos.

Rolul colesterolului în organism

Colesterolul are un rol important în organism. Acesta se regăseşte în fiecare celulă a organismului uman şi este responsabil pentru o serie de procese biochimice vitale ce au loc în organism. În primul rând, colesterolul reglează sistemul imunitar şi sistemul de apărare al organismului. Totodată, colesterolul este responsabil şi pentru transportarea lipidelor şi a altor grăsimi în corp. Nu în ultimul rând, colesterolul protejează arterele, venele şi musculatura întregului corp.

Simptomele unui nivel crescut al colesterolului

Colesterolul mărit nu prezintă simptome, acesta fiind detectat doar în urma unor analize de sânge. Ar trebui să vă faceţi analize de sânge pentru verificarea colesterolului, mai ales dacă aveţi tensiune arterială mărită, dacă sunteţi supraponderal sau fumător.
Ce organe sunt afectate de colesterol?
Pe lângă sistemul cardiovascular, şi organele sunt afectate de colesterolul mărit. Stomacul, ficatul şi rinichii pot dezvolta probleme serioase din cauza colesterolului.

Diagnosticarea colesterolului

Colesterolul mărit este depistat prin realizarea unor analize de sânge. Panoul lipidic este testul de sânge care relevă valorile colesterolului. Medicul generalist este cel care stabileşte nivelul de colesterol şi tratamentul necesar în funcţie de acesta.
Analizele necesare diagnosticării colesterolului
Pentru depistarea colesterolului mărit se face setul de analize numit panou de lipide, care măsoară atât grăsimile, cât şi lipidele din sânge. Medicul generalist este cel care face recomandarea analizelor de sânge pentru verificarea colesterolului. Tot el le poate şi interpreta.

De la ce vârstă poate să apară un nivel ridicat de colesterol?

Rareori colesterolul mărit apare la copii, însă asta nu înseamnă că aceş­tia sunt complet feriţi de creşterea colesterolului. Specialiştii recomandă verificarea nivelului de colesterol din sânge la copii o dată în perioada 9-11 ani şi încă o dată în perioada 17-21 ani.
Medicii recomandă verificarea colesterolului la copii, în special în cazurile de obezitate ori în cazul unui pacient ai cărui părinţi au probleme cu colesterolul.

Niveluri normale ale colesterolului pentru adulţi

Valorile normale ale colesterolului pentru adulţi sunt următoarele: Colesterol total: mai mic de 200 mg/dl; Colesterol LDL: mai mic de 100 mg/dl; Colesterol HDL: 60 mg/dl sau mai mare; Colesterolul mărit apare ca urmare a unor factori precum: obezitate; sedentarism; dietă nesănătoasă; istoric în familie în ceea ce priveşte colesterolul mărit; fumatul.
Există şi situaţii în care colesterolul apare ca efect secundar al unei alte probleme de sănătate: diabet de tip 2; hipotiroidism; probleme renale; probleme cu ficatul; alcoolism.
Organismul are nevoie de grăsimi pentru a funcţiona aşa cum trebuie. Există însă grăsimi sănătoase, recomandate de nutriţionişti şi grăsimi nesănătoase, pe care e indicat să le evităm. Grăsimile saturate şi grăsimile trans sunt cele care ridică nivelul de colesterol şi cresc riscul de boli cardiovasculare. În general, alimentele care conţin acest tip de grăsimi sunt cele care sunt solide la temperatura camerei, dar se topesc la căldură: unt, margarină, grăsime de origine animală.
Alimente recomandate pentru reducerea nivelului de colesterol
Consumaţi, pentru scăderea colesterolului, şi alimente care ajută în acest sens, precum: ovăzul, peştele gras, precum somonul, nuci, seminţe, ceai, fasole, ciocolata nea­gră, usturoi, ulei de măsline, spanac, avocado.

Stresul – factor direct sau indirect al creşterii nivelului de colesterol

Stresul afectează nivelul de colesterol, iar studiile făcute în ultimii ani confirmă acest lucru. Stresul determină creşterea nivelului de colesterol LDL, adică de colesterol „rău”. Mecanismul exact prin care stresul acţionează asupra colesterolului nu se cunoaşte, însă există suspiciuni potrivit cărora hormonii stresului eliberează energie care ar trebui să fie de ajutor în situaţiile limită, însă dacă aceasta nu este folosită, se acumulează în ţesuturi sub formă de depozite de grăsime. Apoi, obezitatea. Obezitatea este, de asemenea, un factor care cotribuie la creşterea nivelului de colesterol din sânge. Persoanele obeze au nivelul de trigliceride, precum şi colesterolul LDL, peste media normală. Urmează sedentarismul. Lipsa activităţii fizice contribuie şi ea la creşterea colesterolului. Stilul de viaţă sedentar favorizează apariţia depozitelor de grăsime. Apoi, fumatul, care are un impact negativ asupra nivelului de colesterol. Fumul de ţigară scade colesterolul HDL, cunoscut ca fiind colesterolul „bun”. Totodată, dacă aveţi deja colesterolul mărit, fumatul creşte riscul de boli cardiovasculare, însă în special de infarct.
Există de asemenea o serie de afecţiuni care pot genera creşterea colesterolului. Este vorba despre următoarele boli: hipotiroidism, sindromul Cushing, insuficienţă renală, sindrom nefrotic, alcoolism, afecţiuni endocrine sau metabolice, anorexie nervoasă.

Tratamente naturiste pentru tratarea colesterolului

Există unele tratamente naturiste care promit reducerea colesterolului. Printre acestea se află următoarele remedii: seminţele de coriandru – studiile au confirmat faptul că acestea reduc colesterolul „rău” (LDL), precum şi triglyceride, ceapa roşie – oamenii de stiinţă chinezi au dovedit nu numai că ceapa reduce colesterolul „rău”, însă stimulează şi creşterea nivelului de colesterol „bun”, oţetul de mere – acesta reduce şi colesterolul şi nivelul de trigliceride, însă are şi alte beneficii, precum reducerea tensiunii arteriale sau tratarea infectiilor. Usturoiul – consumul de usturoi scade nivelul total de colesterol, însă efectul este valabil numai pe termen scurt.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.