Maramureşul, în top la numărul fermierilor

0
263

Judeţul nostru ocupă un loc fruntaş la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul fermierilor solicitanţi de subvenţii la APIA. Mărimea majorităţii exploataţiilor este mică. În afară de câteva extreme, cei mai mulţi fermieri practică agricultura la nivel micro, de gospodărie. Ei nu vor renunţa niciodată la ea, deşi, după un calcul simplu, nu este prea rentabilă.
Contrar logicii, timpul alocat de funcţionarii APIA acestor fermieri mici este mult mai lung decât celor cu exploataţii mari. Florin Urs, directorul executiv APIA Maramureş, explică: „Există o populaţie de fermieri, numai pe schemele de plată pe suprafaţă, animale, de aproape 900.000 de fermieri, la nivel naţional. Din aceştia, în judeţul nostru, care este al cincilea ca număr de fermieri, chiar dacă majoritatea mici, sunt 35.000. A fost când am avut şi 40.000 de fermieri. O cerere mică ai zice că e mai uşor de ges­tionat. Dar ca documentare, verificare, e la fel ca şi una mult mai mare. Ba mai mult, e mai uşor să lucrezi cu fermierii mari şi mai organizaţi, decât cu ceilalţi care sunt mai puţin ştiutori în ceea ce priveşte tot acest proces, fără să aduc prin asta o ofensă cuiva. Pur şi simplu unii înţeleg mai bine decât alţii. Astfel, timpul alocat acestor mici fermieri este mai mare, până îşi depun cererea, până înţeleg ce vor să facă, să-şi asume prin semnătura proprie. Trebuie să le explici de ce semnează… Ei ar trebui să vină pregătiţi încă de acasă, dar nu vin întotdeauna, aşa că timpul alocat acestora creşte din nou. Deci, tu, ca funcţionar, nu poţi spune că îţi stabileşti o jumătate de oră pentru un fermier, deoarece stai şi câte două ore poate, că acasă nu-l poţi trimite”.

Agricultura la nivel mic, deşi nerentabilă, nu va dispărea

Florin Urs, director APIA Maramureş

Deşi o mare parte din oamenii de la sate practică doar agricultura la nivel de gospodărie, aceasta nu este rentabilă când tragi linie. Chiar şi în aceste condiţii, ţăranii nu vor renunţa niciodată la ea. Agricultura poate fi şi o afacere dacă este făcută mecanizat: „Agricultura la nivel mic este necesară în orice condiţii. Ea nu este numai o latură a economicului, ci şi a socialului, a existenţei în sine. Deci, agricultura la scară mică, de gospodărie, poate aproape niciodată nu a fost rentabilă. Dacă iei în calcul cât ai introdus şi cât ai scos, nu merită. Însă întreb: a fost vreodată să nu se facă agricultură la acest nivel? Nu! Un calcul simplu este următorul: ai 20 de găini, însă dacă socoteşti câte boabe de mălai le dai, cât grâu, pentru a obţine un ou, atunci ajungi la concluzia că acel ou îl plăteşti mult mai scump decât l-ai cumpăra. Dar şi în aceste condiţii, marea majoritate de la ţară ţin acele găini, chiar dacă oamenii au mai renunţat la câte o vacă, găini au toţi. Însă mănâncă oul de casă mai scump decât cel cumpărat. Agricultura poate fi şi o afacere, în schimb. Dacă ea este integrată, exploataţiile sunt mari şi dezvoltate atât pe verticală, cât şi pe orizontală, de la producţia materiei prime şi până la produsul final, cu cât e mai procesat, cu atât este mai rentabilă pentru că rămâne plus valoare în cadrul acelei exploataţii, dar şi pe orizontală. În România, există exploataţii agricole, probabil cele mai mari din Europa, cu peste 50.000 hectare, cu 30.000 de ha, cu 20.000, ceea ce nu găsim în Europa. În Franţa, care e o ţară dezvoltată din punct de vedere agricol, exploataţiile lor pentru cultura mare de grâu, porumb, sunt undeva la 200 ha, deci nu au extreme. Noi avem câteva extreme, dar marea majoritate sunt exploataţii mai mici, într-o dimensiune care este mai puţin rentabilă economic. Pe judeţe, la nivelul ţării, unde se poate practica o agricultură total mecanizată şi automatizată, unde terenurile sunt plane, la câmpie, trebuie forţă de muncă mai puţină, iar productivitatea este mare. Şi comasarea terenurilor, concentrarea lor, s-a făcut mult mai uşor. Acolo s-au cumpărat şi terenuri multe de către toată lumea, inclusiv străinii, şi mai puţin în zona noastră. În Maramureş, nu avem solicitanţi pentru subvenţie la APIA decât vreo două sau trei mari firme străine, şi nu cu suprafeţe foarte mari, dar în zona noastră, agricultura fără subvenţie nu poate să trăiască bine”, mai spune directorul Urs. Ţăranii ştiu una şi bună: „De când a fost lumea, noi la ţară ne-am produs ouă şi carne de la găini, lapte de la vacă, slănină de la porc. Nu se va schimba niciodată asta, chiar dacă munca e multă. Când calculezi şi cât ai dat de mâncare animalelor şi cât ai scos, cred că eşti pe minus de cele mai multe ori. Însă noi, cei bătrâni, aşa am crescut de mici şi nu ne poate schimba nimeni. Poate că cei tineri, nepoţii noştri, când vor creşte vor cumpăra tot, deci vor gândi altfel…”, a spus tanti Maria din Rona de Jos. „Nu e rentabil să creşti nici găini, nici vaci, nici nimic, dacă stai să calculezi cât le dai de mâncare într-un an, ca să nu mai pui la socoteală şi lucrul tău. Însă ce să facem? Să cumpărăm de la magazin tot şi să nu ştim ce mâncăm?! Dacă îţi creşti tu animalele, măcar ştii ce mănânci”, a conchis Marin P., din satul Coştiui.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.