APŞA: Seminar internaţional • ”A fi român la tine acasă nu e o ruşine!” (dr. Ion Popescu)

0
403

Guvernul României prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni finanţează Proiectul: Periodicul ”Apşa” prima publicaţie în limba română din regiunea Transcarpatia, Ucraina, derulat în perioada ianuarie-decembrie 2017, de către Uniunea Regională ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia (URDRT). Prin acest proiect este promovată gazeta Apşa, singura publicaţie de cultură şi informare a celor circa 50 de mii de români din regiunea învecinată judeţelor Maramureş şi Satu Mare.

La finele săptămânii trecute (24-26 noiembrie) la Apşa de Jos şi Slatina (Solotvino) s-a derulat primul seminar cu redactorii şi colaboratorii periodicului veniţi din 3 ţări: Ucraina, România şi Republica Moldova, la care au participat şi numeroase oficialităţi, istorici, etnografi, cadre universitare şi directori de şcoli din comunităţile româneşti din Ucraina şi România.
Au fost parafate 6 proiecte de colaborare cu instituţii mass-media din Ucraina şi România şi s-au semnat 20 de parteneriate între periodicul ”Apşa” şi redactori, specialişti şi colaboratori din comunităţile româneşti din Ucraina şi România.

Profesori din dreapta Tisei
Profesori din dreapta Tisei

A fost vernisată expoziţia Apşa, gazetă care a ajuns la numărul 105 şi au fost donate unor instituţii 20 de colecţii integrale ale publicaţiei înfiinţate la Apşa de Jos în urmă cu 16 ani. Totodată, participanţii la seminar şi invitaţii din Ucraina şi România au primit şi ultimele 3 numere ale periodicului publicate cu sprijinul financiar al Ministerului Românilor de Pretutindeni. Reamintim că directorul publicaţiei este dr. Ion M. Botoş, preşedintele URDRT, iar redactor şef este poetul maramureşean Echim Vancea, membru al Uniunii Scriitorilor din România. ”Apşa” este tipărită policrom la Tipografia Aska din Sighetu Marmaţiei şi a apărut în ultimii ani şi cu sprijinul unor instituţii de prestigiu din Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Negreşti-Oaş, Satu Mare, Oradea, Arad, Alba Iulia, Bucureşti etc.
Sâmbătă, s-au împlinit 630 de ani de la prima atestare documentară descoperită până acum a localităţii Apşa de Jos, care a avut odinioară în componenţă şi aşezările Peri, Topcina şi Strîmtura.

Gabriel Nicola şi Ion Botoş
Gabriel Nicola şi Ion Botoş

În salonul complexului Diana din Ocna Slatina, după intonarea imnurilor naţionale ale Ucrainei şi României, lucrările seminarului internaţional au fost deschise de preşedintele URTDRT, Ion M. Botoş, care a salutat prezenţa consulului României la Slatina, dl Gabriel Nicola, a preşedintelui Comunităţilor Româneşti din Ucraina, dr. Ion Popescu – fost parlamentar al Ucrainei în 5 legislaturi – şi a prezentat delegaţiile din Cluj (editorul Vasile Iuga de Sălişte şi cercetătorul dr. Victor Vizauer, ambii născuţi în Maramureş, premiaţi ai Academiei Române pentru lucrările publicate), Cernăuţi, Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Oradea, Arad, Timişoara, Satu Mare, Negreşti-Oaş, Petrova Maramureşului şi din comunităţile românesţi din raioanele Teceu şi Rahău.

Ion Popescu
Ion Popescu

Dl. Consul Gabriel Nicola: ”Mă bucur să văd aici un public venit de pe ambele părţi ale Tisei, mă bucur că Bucureştiul a hotărât să finanţeze în acest an câteva numere din publicaţia Apşa. Mă folosesc de acest prilej şi îi invit pe elevii de clasa a XI-a care doresc să continue studiile în România să participe pe 6 decembrie ora 14, la consultarea ofertei universitare 2018, ce va fi prezentată la sediul Consulatului României din Solotvino.”
Dr. Ion Popescu: ”Pentru românii din Ucraina ziua de 1 Decembrie are dublă semnificaţie. Prima este Unirea Românilor din 1918, iar a doua este ziua în care a avut loc referendumul pentru independenţa Ucrainei şi ieşirea din fosta Uniune Sovietică. Noi, românii din Ucraina, în diferite perioade de timp am trăit sub administraţia mai multor state. Acum suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean. Motiv pentru care şi funcţionarii statului ar trebui să fie loiali faţă de noi. Dacă avem aici Apşa, o publicaţie în limba română aceasta poate fi citită pentru că avem aici şcoli în limba română. Dar dacă şcolile noastre vor dispărea în urma legii adoptate de parlamentul Ucrainei prin articolul 7, care presupune că din noul an şcolar limba maternă va putea fi studiată numai în ciclul primar, iar apoi se va preda doar limba română ca simplu obiect de studiu (…) Asta se va întâmpla dacă noi vom tăcea şi nu ne vom cere drepturile constituţionale. Din prima zi când a fost adoptată această lege neconstituţională am avut curajul să facem o cerere către preşedintele Ucrainei să nu promulge legea. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat! Imediat ne-am adresat Consiliului Europei şi Comisiei de la Veneţia (…) Alături de Amalia Bojescu şi academicianul Vasile Tărâţanu am participat la Kiev la forumul minorităţilor naţionale. Eram în calitate nu doar de lider al minorităţii române, dar şi de fost parlamentar care a contribuit la elaborarea Constituţiei Ucrainei din 1997, dar şi în calitate de membru asociat onorific al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Am spus acolo că noi niciodată nu am ridicat probleme statelor a căror cetăţeni am fost sau suntem. Întotdeauna am încercat să demonstrăm că aici suntem nu veniţi ci suntem trăitori pe aceste meleaguri nu de sute, ci de mii de ani! Drepturile la învăţământ în limba noastră maternă îl avem încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar.

Delegaţi din stânga Tisei
Delegaţi din stânga Tisei

Nici pe timpul lui Stalin, care ne-a deportat, acest sistem de învăţământ nu a avut de suferit. În calitate de membru al comisiei de elaborare a Constituţiei Ucrainene, adoptată în 1997 am propus 126 de amendamente, dar au trecut doar câteva principale. Una dintre cele 4 mari probleme era cea lingvistică. Punctul 3 din art. 22 al Constituţiei este amendamentul lui Ion Popescu: la adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile existente nu se permite îngrădirea dreptului la studiul în limba maternă (…) Aşteptăm pînă pe 11 decembrie avizul Comisiei de la Veneţia, după care vom întreprinde alţi paşi. Nu e uşor deloc! Tinerii care învaţă în limba română stăpânesc foarte bine şi limba statului ucrainean. Acolo unde avem învăţători buni şi metodica predării bună, rezultatele sunt pe măsură. Noi nu vrem nimic altceva decât să ne menţinem ca neam integrându-ne în societatea ucraineană, dar spunând noi suntem români cu fruntea sus, care vrem să ne menţinem specificul nostru etnic-cultural aşa cum au făcut-o înaintaşii noştri. A fi român la tine acasă nu e o ruşine! Este o onoare şi o obligaţiune pe care s-o lăsăm nepoţilor şi strănepoţilor noştri aşa cum a făcut Ştefan cel Mare”.
Despre Publicaţia Apşa şi românii din dreapta Tisei au vorbit şi dr. Mihai Dăncuş, etnograf şi conf. univ dr. Delia Suiogan. După şirul de discuţii a urmat un program artistic.
Participanţii la seminar au vizitat şi Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, iar ieri dimineaţă, au asistat la Sfânta Liturghie, lucrările Seminarului con­tinuând după-amiază.

Spectacole de Ziua Naţională

În prima parte a zilei de sâmbătă, la Şcoala de artă din Apşa de Jos a fost organizată o serbare folclorică închinată Marii Uniri de la 1918. Pe scenă au fost 70 de copii români care au interpretat poezii, cântece, au dansat ca în Maramureş. Reprezentanţii Consulatului României la Solotvino (dl consul Gabriel Nicola şi Spiridon Pralea) dar şi o parte dintre participanţii la Seminar i-au răsplătit cu aplauze pe tinerii artişti. Vor urma şi alte manifestări în dreapta Tisei dedicate Zilei Naţionale a României, la care vor participa şi reprezentanţii Consulatului. Pe 1 Decembrie vor fi depuneri de coroane la statuia lui Ştefan cel Mare din Slatina şi la bustul lui Mihai Eminescu. Vor fi spectacole organizate de Liceul ”Mihai Eminescu” din Slatina (director: prof. Adriana Pop), iar pe 2 decembrie, de către Şcoala Medie Generală nr. 2, tot cu predare în limba română din Slatina (director: prof. Mihai Opriş)
Recepţia oficială în seara zilei de 1 Decembrie va fi oferită de Consulatul României la Solotvino.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.