Vernisajul „Marea Unire. Aspecte etnoistorice” la Muzeul de Etnografie

0
175

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din cadrul Consiliului Judeţean Maramureş a organizat un vernisaj pe tema celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Invitat special a fost Corul Şcolii Gimnaziale „Lucian Blaga” Baia Mare, condus de profesoara de muzică Mădălina Medan.

Elevii au cântat în deschiderea expoziţiei Imnul naţional, după care directorul şcolii „Lucian Blaga” a expus celor prezenţi modul în care instituţia pe care o conduce va puncta acest important eveniment al românilor: „Suntem onoraţi că ne-aţi invitat să participăm la această acţiune. Pentru elevii şcolii noastre, simbolurile naţionale, Imnul de stat, sunt foarte importante. Ziua de 1 Decembrie, pe care urmează să o sărbătorim, este una deosebită pentru noi toţi. În sălile de clasă îi vor aştepta pe elevii noştri o surpriză, pe care noi vrem să o păstrăm până la finalul anului viitor, cu logoul şi sigla celor 100 de ani de la Unire”, a spus prof. dr. Amalia Ardelean, directorul Şcolii „Lucian Blaga”.

Lecţie de istorie ţinută elevilor

Muzeograful dr.Ilie Gherheş, şef secţie la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, le-a ţinut o scurtă lecţie de istorie elevilor prezenţi: „Aş vrea să ştiţi dragi elevi că noi vorbim de o perioadă în care aici nu era Statul Român. Tot timpul, ca să înţelegem o lecţie de istorie, trebuie să încercăm să ne imaginăm şi să ne aflăm în acea epocă istorică. Deci aici era alt stat! Statul Austro-Ungar! Şi totuşi, aceşti strămoşi ai noştri, au purtat aceste haine din spatele vostru. Tot acolo puteţi vedea ştergare cu tricolorul românesc. Un amănunt este şi faptul că în primărie se scria totul în limba maghiară, conducerea toată vorbea în limba maghiară, limba oficială de stat era maghiară, şi totuşi oamenilor nu le-a fost frică. Când a venit războiul şi în preajma Unirii, oamenii s-au pregătit să se ducă la Unire, dar nu toţi au vrut unirea! Au fost şi unii care au fost vânduţi străinilor. Ştiţi însă ce formă de luptă au găsit ceilalţi români care au vrut să facă Unirea cu cei din sud? De exemplu, într-un sat Slătioara, un învăţător din acel sat, nu a vrut să se unească cu ceilalţi oameni din sat. Astfel, ceilalţi s-au dus şi i-au aruncat şerpi în casă. El prindea şarpele astăzi, iar pe ziua următoare iar îi apărea un şarpe sau doi, trei, în casă. În felul acesta, omul nu a mai putut locui acolo în casă şi a trebuit să plece din sat şi să nu-şi mai propage politica lui. Aceeaşi formă de luptă au folosit-o şi în perioada comunistă, când cei care conduceau erau un pic mai exigenţi. Dacă miliţianul era mai rău, sau primarul, se trezea numai că îi e plină casa de şerpi. Oamenii aveau copii, neveste şi nu puteau trăi asupriţi. S-au făcut adunări, s-au ales delegaţi pentru Alba Iulia şi au plecat acolo. La Alba Iulia a fost cea mai mare paradă a portului popular românesc din toate timpurile. De ce? Pentru că oamenii s-au dus îmbrăcaţi cu ce au avut mai bun. Hainele erau tradiţionale româneşti, pe care le puteţi vedea şi aici la muzeu”. La finalul evenimentului, elevii au avut ocazia să viziteze expoziţia, fiind răsplătiţi, cu ceva dulce, pentru vizita lor, de reprezentanţii muzeului.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.