BANI, AFACERI, INFLUENŢE: Despre cum ne ”creşte”… economia!

0
312

Creşterea economică este propovăduită oarecum diferit în funcţie de tipul de orânduire socială: statul unitar-planificat lucra sub lozinca „cincinalul în 4 ani şi jumătate”, un simbol al cultului socialist, dar şi subiect de bancuri; statul capitalist, aflat la cheremul acţiunii legii cererii şi ofertei, are ca slogan PIB-ul, un Zeus al economiei de piaţă.

Economia, între producţie şi consum!

Economiştii definesc creşterea economică drept modificarea pozitivă a producţiei de bunuri şi servicii într-o perioadă de timp determinată. Concret, să produci mai mult în anul curent faţă de perioada precedentă. Conform definiţiei, ”creşterea economiei” înseamnă să produci mai mult şi numai după aceea să consumi… mai mult. Planificatorii de dinainte de ‘90 lucrau cu două procente la împărţirea plusprodusului: 70% pentru dezvoltare şi 30% la consum; cu siguranţă, o astfel de împărţire nu prea ne-a priit multă vreme! Astăzi, când aproape nimic nu se mai planifică serios la nivel de macroeconomie, raportul dintre investiţii şi consum s-a inversat. Consumismul a devenit un fetiş, un mod de-a fi şi de-a gândi: totul azi, că mâine mai vedem noi! Aşa s-a ajuns la creşterea economică bazată pe… consum. Cât o ţine?! Greu de spus!

Creşte economia, creşte datoria!

Economia României duduie, a luat-o la goană înaintea tuturor! Noi trebuie să fim atenţi să nu ne rătăcim, de unii singuri, prin Europa! Creşterea economică pentru 2017 se anticipează a fi de 6,8 %, cu un deficit bugetar ce va sări un pic peste 3% şi cu o rată a datoriei publice undeva către 40%. Ce înseamnă astea? Înseamnă că ne dezvoltăm, avem un PIB mai mare, datorat… consumului mai mare; mărimea deficitului ne spune că statul se va împrumuta mai vârtos decât în anul trecut: de la 37,6% ca pondere în PIB, în 2016, la peste 40%, în 2017; ne mai zice că sporirea PIB-ului nu stă pe investiţii generatoare de valoare adăugată, deci slabă nădejde pentru ca evoluţia creşterii economice să fie sustenabilă pentru viitor; apoi banii împrumutaţi s-au dus pe consum nu înspre dezvoltare, aşa cum ar fi fost firesc, normal şi sănătos. Azi o ducem bine, dar trăim pe datorie! Noi ştim că împrumuturile le fac guvernanţii, dar ele aparţin poporului întru totul. Aşadar, cine plăteşte datoria publică? Răspuns corect: contribuabilii, cu impozite şi taxe! Aşa stând lucrurile, vom lăsa ca moştenire copiilor noştri datorii! Aşa le trebuie dacă nu sunt cuminţi şi nu papă tot!
Ţăranul român, fără să fi făcut cursuri de economie pe la Oxford, ştia că nu-i sănătos să consumi resursele care reprezintă viitorul copiilor şi nepoţilor tăi! Ba mai mult, el se preocupa de creşterea moştenirii, ce va fi trecută de la o generaţie la alta, întru îmbogăţirea neamului şi nu a îndatorării lui. Economia de piaţă ne învaţă altceva: o ţară îndatorată este uşor de condus şi controlat. Moşii şi strămoşii noştri se zvârcolesc prin cele morminte văzând atitudinea meschină şi lipsa de interes pentru viitorul copiilor, manifestate din plin de gloata de diletanţi aserviţi unor interese ciudate. Munţii noştri aur poartă… Strigătul lui Goga încă mai vibrează, dar ca un ecou surd. Cine să-l audă?

Creştere spre… sănătoasa!

Cum se poate obţine o creştere economică sănătoasă? Prin investiţii productive, capabile de a produce valoare adăugată. Pe lângă valoarea nou creată, astfel de investiţii au capacitatea de a crea locuri de muncă mai bine plătite. Din nefericire, actuala creştere economică se bazează pe consumul direct. Bun! Lumea se întreabă: de unde va avea Guvernul bani pentru a susţine creşterile de salarii, pensii şi ajutoare anunţate, dacă nu se investeşte productiv? Păi cum de unde? Din împrumuturi şi din impozite mai mari, de unde din altă parte? Mai mult, fondurile europene s-au blocat prin hăţişul birocratic şi în interesele de grup. Mâncăm pe datorie!

Consumul şi profitul!

În această perioadă, guvernanţii îşi îneacă lacrimile în batistuţe, cum că produsele româneşti nu se vând în prăvăliile alea mari, la care li se zice hipermarketuri. Vor prăvăliile astea să le vândă? Ori doresc să vândă produsele de la ele de-acasă? Ele vând orice, oricât şi oricând, dacă obţin un profit mare! Chiar şi produse de sinteză, frumos ambalate! De ce nu? Noi ştim că şi consumul unor astfel de produse contribuie la creşterea economică. O fi şi sănătoasă(e)?! Unde merge profitul din consum? La comersant! Profitul este mare la comersant, mic la producător! Fără profit la producător, nema investiţii productive!

Frânele creşterii economice!

Investiţiile productive reprezintă motorul creşterii economice. Cum orice motor îşi are frânele sale, şi creşterea economică este încetinită de: a) deficitul de cont curent – diferenţa nefavorabilă între plăţile făcute pe importuri faţă de ce se încasează din exporturi; deficitul a crescut cu aproape 60% pe primele 10 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2016; b) puterea de cumpărare pe credite – capacitatea de rambursare a creditelor de către persoanele fizice şi juridice, care a scăzut cu 12% la finele lunii octombrie faţă de perioada similară din 2016; c) inflaţia – afectarea negativă a veniturilor şi economisirii, care se va apropia de 3% la finele anului faţă de 0,2% (!!!) în decembrie 2016; d) cursul de schimb valutar – presiunea exercitată asupra plăţilor directe şi a creditelor contractate în valută ar putea ajunge către 4,70 lei pentru un euro. Din rezultatele analizei acestor indicatori nu se întrevede un viitor roz şi luminos, precum îl zugrăvesc politrucii! Ba dimpotrivă, viitorul se colorează înspre… maroniu!
Au trecut 99 de ani de la Marea Unire şi n-am învăţat o lecţie fundamentală, aceea că un popor educat şi instruit este greu de manipulat!

Conf. univ. dr. ec. Vasile BÎRLE

Pentru mai multe analize marca Prodatacons, urmăriţi paginile economice ale cotidianului „Graiul Maramureşului”, accesaţi http://www.prodatacons.ro sau vizitaţi pagina oficială de Facebook Prodatacons.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.