Imaginea evreilor din Maramureş în memoria colectivă

1
1056
Gheorghe Todinca, Horia Scubli, Aura Pintea şi David Lieberman
Gheorghe Todinca, Horia Scubli, Aura Pintea şi David Lieberman

Aşa se intitulează cartea Aurei Pintea lansată la Sighet, vineri, în preajma Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului la Casa Memorială ”Elie Wiesel – Muzeu al Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti din Maramureş”, în prezenţa unui numeros public din Sighetu Marmaţiei dar şi din Vişeu de Sus sau Petrova.

Despre civilizaţia evreiască în Maramureş şi despre carte au vorbit: prof. Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureşului, (”Este o carte de interviuri şi istorie orală, cu poveşti culese din oraşele şi satele maramureşene, din care reies relaţii umane de o surprinzătoare diversitate între etnii, între clase sociale, între generaţii şi chiar în cadrul aceleiaşi familii”), primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Horia Scubli (”Este mult suflet în această carte scrisă de o autoare sensibilă”) preşedintele Comunităţii Evreieşti din Sighet, David Lieberman: ”Sunt descendentul unei familii care a murit în Holocaust. Mama mea, supravieţuitoare a lagărului de exterminare de la Auschwitz are 97 de ani şi trăieşte în Israel, ţară în care şi eu am locuit două decenii după 1981, când am emigrat. Pentru ea Holocaustul a fost un subiect tabu. Abia acum două decenii eu am aflat de la mama povestea tragică a familiei mele. Părinţii noştri, victime ale Holocaustului au încercat să uite acest capitol. Sper ca această comunitate a evreilor din Sighet nu-şi va şterge amintirea şi vom încerca să menţinem vie făclia culturii şi civilizaţiei noastre” .
”Nu vă puteţi imagina ce înseamnă pentru o soţie şi mamă să scrie o asemenea carte remarcabilă, la care a muncit 7 ani de zile, între 2006-2013 cu documentare în aproape toate localităţile judeţului nostru” – remarca muzeograf Alina Marincean. La adresa autoarei şi volumului apărut la Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 620 de pagini, au rostit cuvinte de apreciere şi muzeografii dr. Ioan Boroica şi Alin Pralea.
Doctor în istorie din 2013, Aura Pintea mărturisea: ”Este o carte de istorie orală, o carte despre ce a rămas întipărită în memoria oamenilor despre trecerea evreilor prin Maramureş, dar şi despre ce au trăit şi simţit evreii deportaţi, supravieţuitori ai Holocaustului sau descendenţi ai acestora, mărturii despre traumele post-holocaust, care pe mine m-au marcat. Cercetarea de istorie orală bazată pe interviuri cu români, evrei, maghiari, ucraineni, martori şi participanţi activi ai relaţiilor interetnice din actualul judeţ Maramureş, a scos la iveală detalii deo­sebit de interesante, unele inedite, în legătură cu mentalitatea diferitelor grupuri sociale, precum şi evoluţia în timp a acestei mentalităţi, cu privire la imaginea evreilor, grup odinioară numeros, cu caracteristici speciale, care a marcat viaţa populaţiei din localităţile în care a trăit. Această monografie are la bază teza de doctorat cu acelaşi titlu, coordonată de prof. univ. dr. Doru Radosav, susţinută public în 29 martie 2013. Imaginea evreilor din Maramureş, dar şi amănunte ale vieţii de zi cu zi, ale relaţiilor evreilor cu creştinii, începând de pe băncile şcolii, ca vecini şi prieteni sau în afaceri s-au conturat din poveştile de viaţă a 71 de persoane, coroborate, verificate şi întregite cu documente de arhivă, cu studii şi cercetări ştiinţifice mai vechi sau de ultimă oră, publicate în reviste ale celor mai prestigioase universităţi din lume, articole din ziare, volume apărute local şi în tiraje mici, manuscrise, comunicări ştiinţifice inedite. Am adoptat modelul antic de expunere a consideraţiilor introductive, având în vedere că Istoria Orală reprezintă o ramură relativ nouă în cadrul Istoriei.
În concluziile finale s-a evidenţiat faptul că ima­ginea evreului din Maramureş în mentalitatea colectivă nu este unică, omogenă, nici măcar în cadrul unor grupuri mici sau la nivelul unui individ. Creştinii din satele Maramureşului istoric şi-au păstrat aproape neschimbată mentalitatea din perioada interbelică, ce devenise generalizată şi printre intelectuali (în lucrările lor ştiinţifice), care îi considerau pe evreii din Maramureş drept speculanţi ce obţineau avantaje din înapoierea, analfabetismul şi sărăcia ţăranului creştin. Creştinii de la oraş şi din sudul judeţului au păreri mai puţin critice asupra evreilor şi îşi amintesc cu nostalgie momentele în care convieţuiau în înţelegere în localităţile natale. Se poate spune că este o imagine multifaţetată, cu tonuri dintre cele mai neaşteptate: sunt creştini care îi admiră pe evrei şi le evocă trăsăturile pozitive, sunt evrei care-şi recunosc defectele. Din păcate, generaţiile actuale mai pot auzi poveşti despre cum arătau satele interbelice doar de la bunicii mai în vârstă, iar în curând şi aceste poveşti vor supravieţui doar înregistrate. Ca şi civilizaţiile antice dispărute, vor putea fi redescoperite cu mari eforturi, astfel încât această cercetare de istorie orală precum şi interviurile care au stat la baza ei vor fi surse de cunoaştere, iar inventarierea, studierea şi încercarea de a analiza detaliile vieţii private şi religioase, a relaţiilor evreilor cu creştinii, a urmelor palpabile, materiale a vieţuirii lor în Maramureş, dar şi imaginea lor impregnată în memorie, vor contribui, în felul lor, la Marea Istorie.”

1 COMENTARIU

  1. Ce sa intimplat cu sinagoga din Budesti? Poate se stie ceva despre casele care au fost parasite de catre evrei fotografii obiecte de valoare emotionale…Parintii mei au fost nascuti in Budesti. O mare parte din familie nu s-au reintors din razboi si vrea foarte mult sa stiu ceva de ei cum s-ar putea.?
    Astept raspuns
    Cu sincera onoar
    Berta

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.