Creuzetul balcanic

0
218
Editorial Graiul Maramureşului

Istoria ultimului secol a fost extrem de zbuciumată pentru zona noastră, rănile nu s-au vindecat nici acum. Unica şansă reală pentru a instaura pacea deplină în Europa, pe timp lung, este Uniunea Europeană, care are puterea de a ţine Rusia în frîu, chiar dacă n-ar fi ajutată de SUA, ale căror interese sînt cu mult mai largi. Prin urmare, statul român trebuie să mizeze pe UE, în speranţa că toţi românii din Balcani şi Europa Centrală şi de Est se vor regăsi ca cetăţeni europeni, chiar dacă azi nu vedem nici o soluţie pe termen scurt.
Balcanii de vest sînt acum prioritatea, ţările de acolo trebuie să fie scoase urgent din sfera Moscovei, însă legăturile lor cu Rusia sînt puternice şi aderarea Serbiei, Bosniei Herţegovina, Macedoniei la NATO e problematică. Europenizarea zonei ar fi o necesitate pentru a stopa conflictele etnice şi religioase şi a diminua riscul ca războaiele civile să afecteze statele din jur şi Europa ca întreg. Într-un areal complicat din toate punctele de vedere, Serbia şi Muntenegru ar putea adera la UE în 2025, cu şanse apoi pentru Macedonia şi Bosnia. Termenul poate părea optimist pentru multă lume, avînd în vedere conflictele latente din aceste ţări.
Micul stat Kosovo are fracturi interne mari, aşa că nu a fost recunoscut de Serbia şi Rusia, dar nici România nu-l acceptă, dintr-un sentiment de solidaritate cu vecinii sîrbi. Ar mai rămîne Albania în vizorul aderării, pentru ca toată peninsula Balcanică să fie programată la comunitatea UE, de vreme ce Turcia este o problemă cu mult mai dificilă. Slovenia şi Croaţia sînt membre UE şi NATO, iar Albania şi Muntenegru au fost acceptate în NATO. Este greu de crezut că Rusia va mai putea schimba destinul european al Balcanilor de vest, dar va face tot ce va putea pentru a se opune…
Ne interesează această zonă, căci avem comunităţi de români (numiţi vlahi sau în alte feluri) în Serbia, Bulgaria şi în celelalte ţări din sud, nerecunoscuţi ca români, cu toate că vorbesc limba română, ci ca grupuri etnice. Avînd în vedere că România, stat model de toleranţă, acceptă minorităţile (sîrbă, bulgară, greacă, croată, macedoneană…), sperăm că va veni ziua în care vorbitorii de limba română maternă din ţările vecine, care se declară români, vor primi la cerere dreptul de cetăţenie română şi vor avea legături oficiale cu noi, fără ca ţările gazdă să se simtă jignite în vreun fel.
Vremea aceasta nu este prea aproape, avînd în vedere că Balcanii dovedesc naţionalisme în exces, determinate de secolele de subjugare, dar sperăm că civilizaţia şi spiritul de toleranţă vor avea cîştig de cauză. Istoria a abandonat români şi în nordul Deltei Dunării şi în ţinutul Herţa de lîngă Bucovina de Nord… Acordarea cetăţeniei române pentru cei care trăiesc în ţările vecine, în acest an 2018, ar fi un semn de recunoaştere a faptului că ţara îi acceptă pe români oriunde s-ar afla ei. În Uniunea Europeană, drepturile culturale ale minorităţilor sînt recunoscute şi urmează ca statele să le aplice. Au rămas probleme, mai ales cele legate de romi, pe care România nu le poate rezolva singură (comunitatea de romi cuprinde circa un milion de suflete).
Sîntem atenţi la românii din afara graniţelor pentru că sîngele apă nu se face. Dialogul activ al UE şi SUA cu Rusia ar putea duce la găsirea de soluţii pentru Balcani, însă pe noi ne preocupă şi Republica Moldova, Transnistria şi Ucraina, ce trebuie stabilizate. Deocamdată, SUA şi UE îi aplică Rusiei sancţiuni, inclusiv pentru comportamentul în Coreea de Nord, pe care o susţine din umbră, contrar tratatului de neproliferare nucleară. Sperăm că Rusia va ceda în cele din urmă, va accepta că popoarele au dreptul să-şi aleagă aliaţii. Rusia este izolată internaţional şi rănită în mîndria ei de mare putere, deci trebuie consultată, astfel ca soluţiile din Balcani, Ucraina şi Transnistria să nu fie umilitoare pentru orgoliul rus.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.