Reuniunea Mariană – o asociaţie religioasă care are drept scop promovarea unei devoţiuni deosebite faţă de Preacurata Fecioară Maria – este prezentă în 79 de parohii din Dieceza Greco-Catolică de Maramureş, desfăşurându-şi activitatea în diferite domenii: religios, caritativ, cultural şi ecumenic. Lucia Maria Ghişa, prim-vicepreşedinte în Comitetul Naţional al Reuniunii Mariane cu atribuţiuni de preşedinte în Dieceza de Maramureş, expune în cele ce urmează atât istoricul, cât şi elemente din statutul actual de organizare al acestei asociaţii.
• Prima Reuniune Mariană – înfiinţată în 1915, la Ardusat
Reporter: Când au apărut reuniunile mariane în Eparhia de Maramureş?
Lucia Maria GHIŞA: Primii marianişti au fost copiii, apoi au fost bărbaţii şi, după 1680, Sfântul Părinte a aprobat intrarea în rândul Reuniunii Mariane a femeilor. Reuniunea Mariană este a tuturor, atât a copiilor (de la vârsta de 12 ani), a tinerilor, a vârstnicilor, cât şi a femeilor şi bărbaţilor, a tuturor celor care O iubesc pe Preacurata Fecioară Maria şi doresc să O facă cunoscută şi altora. În Eparhia de Maramureş, prima Reuniune Mariană a fost înfiinţată în 1915, în Ardusat. A urmat cea din Buşag, în 1924, în Bozânta Mare şi Tămaia – în 1927, iar în celelalte parohii reuniunile s-au înfiinţat după 1930, luând amploare sub pastoraţia episcopului Alexandru Rusu. În Baia Mare, Reuniunea Mariană este atestată din anul 1933.
R.: Cum se desfăşura activitatea acestor reuniuni în clandestinitate?
L.M.G.: Din anul 1948, prin Decretul de desfiinţare a Bisericii Greco-Catolice, au intrat în clandestinitate şi reuniunile mariane. Marianiştii şi-au continuat activitatea întâlnindu-se în diferite locuinţe şi organizând programele de rugăciune. Bunicile şi mamele, adesea împreună cu copiii, la adăpostul caselor private, se rugau pentru familie, ţară şi Biserică. După anul 1989, odată cu ieşirea la lumină a Bisericii Greco-Catolice, au apărut şi primele nuclee mariane în parohii, ele fiind aceleaşi din perioada clandestinităţii, dar mutându-şi activitatea din casă în biserică. Putem spune că datorăm lui Dumnezeu şi părinţilor noştri faptul că astăzi putem trăi spiritul marian. Noi nu facem decât să continuăm viaţa şi credinţa străbunilor noştri.
• Principala activitate a marianiştilor este rugăciunea
R.: Care e configuraţia acestei asociaţii în prezent?
L.M.G.: Acum, în Dieceza de Maramureş, reuniuni mariane sunt înfiinţate în 79 de parohii. Reuniunea Mariană este o asociaţie religioasă care are drept scop promovarea unei devoţiuni deosebite faţă de Preacurata Fecioară Maria, contribuind astfel la aprofundarea credinţei, la intensificarea vieţii spirituale şi la răspândirea Împărăţiei lui Cristos în suflete şi lume. Marianiştii îşi doresc să O cunoască, să O iubească pe Mama Cerească şi să O facă cunoscută altora, punându-se în serviciul Ei şi al Bisericii. Reuniunea este condusă de un preşedinte, persoană laică, în strânsă colaborare cu preotul paroh, pe baza statutului aprobat de Sinodul Episcopilor Bisericii Greco-Catolice în anul 2007.
R.: Ce fel de activităţi derulează Reuniunea Mariană în comunităţi?
L.M.G.: Fiind o asociaţie religioasă, Reuniunea Mariană îşi desfăşoară activitatea în diferite domenii: religios, caritativ, cultural şi ecumenic. Preasfinţitul episcop martir Ioan Suciu spunea: „reuniunile mariane sunt stâlpi pe care se sprijină Biserica”. Şi aceasta pentru că principala activitate a marianiştilor este rugăciunea: pentru desăvârşirea proprie, pentru familie, pentru comunitate, pentru preoţi şi episcopi şi pentru întreaga Biserică a lui Cristos.
• „A fi marianist înseamnă a te dărui Mamei Cereşti”
L.M.G.: La întâlnirile lunare, marianiştii beneficiază de instruire religioasă susţinută de către preotul paroh. Se dezbat teme din Sfânta Scriptură, despre viaţa şi patima lui Isus Cristos, despre Sfânta Fecioară Maria, despre vieţile sfinţilor, teme bazate pe învăţătura Bisericii cuprinse în catehism – rugăciune, sacramente, porunci, virtuţi etc. Numeroase sunt şi activităţile culturale şi ecumenice, desfăşurate prin prezentarea de filme cu caracter religios, participarea la simpozioane, conferinţe, pelerinaje. În domeniul caritativ, ascultăm îndemnul episcopului martir Ioan Suciu: „Fii darnic! Revarsă-te cu iubire în lipsurile altora. Fii darnic prin mâinile tale. Fii darnic prin pilda vieţii tale”.
R.: Cine poate fi marianist?
L.M.G.: Toţi cei care doresc să devină fii ai Mamei Cereşti şi să-şi trăiască viaţa sub scutul Ei matern. Condiţia este, deci, de a vrea. A fi marianist înseamnă a te dărui Mamei Cereşti şi, prin Ea, lui Isus Cristos, trăind o viaţă demnă de om creştin. Pentru aceasta, se intensifică programul zilnic de rugăciune, participarea în mod regulat la Sfânta Liturghie, precum şi practicarea Sacramentelor, cel al mărturisirii, mai ales, la sărbătorile mariane.
