Masacrul de la Fîntîna Albă

0
122

Din vreme v-am prevenit, distinşi cititori, că în Anul Centenar voi intra în culisele evenimentelor care i-au marcat pe români pînă la despărţire. Pînă la moarte. Graba acestei vremi îi lasă indiferenţi pe mulţi dintre noi. Unii iau din zbor informaţii trunchiate şi le folosesc pe post de adevăr absolut. Cred că fără cunoaşterea întîmplărilor cu recurgere la document viitorul ne pune multe capcane. Aşa că mi-am propus să deschid cartea apropiată de adevăr şi să vă spun ce am cules. Astăzi vă reamintesc de masacrul de la Fîntîna Albă. Care, parcă, a intrat în uitare. Şi eu am aflat tîrziu despre acea tragedie. În urmă cu un sfert de veac, mă aflam în Bucovina de Nord, în zona Cernăuţi. În comunele Pătrăuţi, Suceveni, Crasna ori Carapciu am ascultat relatări zguduitoare. Urmaşii celor ucişi mişeleşte aveau doliu în suflet. Zău, lăcrimau cînd îmi povesteau despre moartea părinţilor. Am reţinut numele cîtorva români bucovineni împuşcaţi de sovietici, Nicolae Corduban, Constantin Sucevean, Ştefan Pavel ori Gheorghe Moţoc. Apoi am citit cartea unui supravieţuitor, Gheorghe Mihailiuc, fost profesor de liceu, scriitor care descrie ce s-a întîmplat la Fîntîna Albă pe 1 aprilie 1941. Mă întorc în anul 1940 cînd România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste 3 milioane de persoane. Trupele Armatei Roşii au ocupat teritoriul. Brutal au fost despărţite familii. Sovieticii au întărit graniţele. Apoi au făcut liste cu familiile care au rude în România. Ce vină aveau cei rămaşi sub ocupaţie să fie socotiţi trădători de ţară? Această învinuire forţată a fost una absurdă. Mulţi dintre români, femei şi bărbaţi, au fost deportaţi. Unii nu s-au mai întors niciodată. Erau urmărite şi persoanele care erau bănuite că ar avea intenţii să fugă în România. Satele româneşti din zona Cernăuţului au fost cuprinse de frica morţii.
Mulţi români nu mai suportau teroarea. Soluţia era una singură: fuga în România. Unii au reuşit. Astea le-a dat încredere multor români. Sovieticii recurg la un zvon care s-a dovedit a fi o capcană. Aşa că la 1 aprilie 1941, era de Paşte, un grup mare de oameni din Valea Siretului purtînd un steag alb, precum şi icoane, prapuri şi cruci de cetină au format o coloană paşnică de peste 3000 de persoane şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română. Cînd grupul s-a apropiat de frontieră, soldaţii sovietici, ascunşi în pădure au început să tragă în plin. Au secerat într-un timp scurt mii de vieţi. Cei care au scăpat de gloanţe au fost urmăriţi de cavalerie şi spintecaţi cu sabia. Cei ucişi au fost aruncaţi în gropi comune. Profesorul Mihailiuc scrie în cartea sa „Dincolo de cuvintele rostite”: „Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid. Ucigaşii au aşteptat cu degetul pe trăgaci. Paşii greoi îi purtau pe oameni spre un sfîrşit fatal. Tricolorul din faţa coloanei flutura mîndru, demonstrînd dragostea de neam şi ţară a românilor bucovineni.” Cartea conţine relatări zguduitoare. Cei care nu au murit seceraţi de gloanţele mitralierelor au avut parte de un sfîrşit şi mai crunt. Răniţii au fost legaţi de cozile cailor şi tîrîţi în chinuri pînă la moarte. Masacrul de la Fîntîna Albă a avut loc de Paşte. Furia ocupantului a sporit împotriva românilor din Bucovina de Nord. Ca urmare a represaliilor numărul românilor din zona Cernăuţiului s-a împuţinat. Sîngerosul 1 aprilie 1941 nu a fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Am trecut şi eu pe la Fîntîna Albă. Care se află pe teritoriul de astăzi al Ucrainei. Am văzut cîteva însemne modeste. Autorităţile din statul vecin nu au permis pînă în anul 2000 o slujbă religioasă la locul masacrului. Nici în cărţile de istorie masacrul nu primeşte prea multă atenţie. Este chiar trecut sub tăcere. Am scris acest text cu durere nu cu ură. Anul acesta, 28 noiembrie, se împlineşte veacul de la Unirea Bucovinei cu România. De aceea trebuie ştiut adevărul. Altfel vom pluti pe o aripă de fluture.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.