Trei zile pe tărâmuri poloneze

0
40

E greu să refuzi un itinerar incitant, de trei zile, la un preţ rezonabil, cu destinaţia Cracovia-Polonia, mai ales atunci când propunerea vine din partea profesorului de geografie Grigore Moisa, un lider de grup inconfundabil pentru francheţea şi spiritul ludic, un ghid care debordează de informaţii despre istoria locurilor. Tokaj, Kosice – catedrala Sfânta Elisabeta, Cracovia – salina Wieliczca, complexul Wavel cu castelul Regal, bazarul lui Cazimir al IV-lea, catedrala Sfânta Maria, lagărul Auschwitz-Birkenau au fost obiectivele fixate pentru acel sfârşit de martie friguros, dar însorit. Un traseu maraton, care a reuşit să ne scoată din monotonie şi să ne încarce de tihnă şi civilizaţie.
Opt ore de călătorie cu autocarul nici nu le simţi atunci când eşti în compania unui grup de 61 de persoane, de la elevi de liceu, tineri, până la domni şi doamne de vârste onorabile, şi de un ghid şugubăţ şi tobă de informaţii. După un foarte scurt popas la cramele Tokaj din Ungaria, prima oprire s-a făcut la catedrala Sfânta Elisabeta din oraşul slovac Kosice, un oraş însufleţit, ce respiră civilizaţie. Catedrala, unul dintre cele mai importante monumente de artă medievală din Slovacia, impresionează prin dimensiuni şi arhitectură, iar vitraliile şi picturile murale sunt de o frumuseţe pe care cu greu o poţi uita.
Am continuat drumul spre Cracovia. De la microfonul autocarului, am primit informaţii istorice şi geografice despre obiectivele pe care urma să le vedem. Cursiv, captivant, dar şi cu o uşoară tentă ludică, ghidul nostru a accentuat şi importanţa unor astfel de ieşiri, mai ales pentru cei 11 elevi de la Colegiul Naţional Vasile Lucaciu din grup, aparţinători generaţiei iPhone, însoţiţi de prof. Adrian Şovago.
Următoarea zi a fost dedicată fostei capitale a Poloniei, Cracovia. Salina Wieliczca, complexul Wawel şi castelul Regal, bazarul lui Cazimir al IV-lea ori catedrala Sfânta Maria sunt locuri frumoase prin atmosfera medievală pe care o degajă oraşul, în discordanţă cu febra cotidiană. La tot pasul, vezi turişti şi localnici care se plimbă cu telefoane la ureche, printre caleşti mânate de vizitii dichisiţi şi amabili.
La un prim contact vizual, somptuoasa catedrală Wawel, numită „sanctuarul naţional al polonezilor” de către papa Ioan Paul al II-lea, şochează prin opulenţă şi amestec de stiluri. La o privire atentă, fiecare colţişor ascunde un simbol, dezvăluind secole din istoria regilor, a sfinţilor ocrotitori ori a scriitorilor Poloniei. Ne-am luat la revedere de la unul dintre cele mai pitoreşti oraşe ale Europei Centrale, nu fără un legământ tacit cu noi înşine de a reveni.
Ultima zi a fost rezervată ”locului în care genocidul a fost planificat ştiinţific şi executat eficient“, cum este numit lagărul de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau. De la microfonul autocarului, preotul Florian Nechita, profesor de religie la Colegiul „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, ne-a oferit informaţii despre istoria evreilor. Au urmat momente încărcate emoţional, durerea fizică şi psihică trăită de milioane de suflete nevinovate în urma atrocităţilor petrecute atunci era resimţită aproape fizic de fiecare dintre noi…
Am ajuns acasă cu gândul că istoria umanităţii poate fi înţeleasă mai bine dacă vizitezi locurile şi ne-am despărţit unii de alţii cu bucuria că ne-am făcut noi prieteni în cele trei zile petrecute pe tărâmuri poloneze.

Monica POP

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ