Greu de răspuns la întrebarea „Ce se întâmplă cu Pilonul 2 de pensie?”, atâta timp cât guvernanţii au ezitări majore pe acest subiect. Ceea ce ştim cu certitudine este faptul că sistemul public de pensii din ţara noastră este zdruncinat din toate încheieturile, iar proiecţiile demografice indică un colaps iminent al acestui sistem, în perspectiva următorilor 10-20 de ani.
În mod sigur, pe masa executivului există date şi cifre despre dezastrul ce se apropie. Însă politicienii nu au curajul să iasă în faţă şi să vorbească deschis despre acest lucru. Cum să le spui oamenilor că banii de pensie (din Pilonul 1) nu mai ajung de la o lună la alta şi că e nevoie de împrumuturi tot mai mari pentru a se plăti pensiile. Numai în 2016, deficitul pe fondul de pensii a fost de 19 miliarde de lei, iar în 2017, de 22 miliarde de lei.
De ce s-a ajuns în această situaţie? Foarte simplu: moştenirea lui Ceauşescu, efectele tranziţiei, scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei, politicile demografice iresponsabile etc. În primii ani după Revoluţie, în ţara noastră erau peste 8 milioane de salariaţi şi doar 2,2 milioane de pensionari (adică un raport decent de 3:1). Două decenii mai târziu, erau doar 4,4 milioane de salariaţi la 4,8 milioane de pensionari (un raport alarmant de 1:1).
Cum să le spui oamenilor că nivelul actual al pensiilor va putea fi menţinut doar dacă se măreşte constant deficitul (adică statul se împrumută cu mai mulţi bani ca să suporte diferenţa dintre ceea ce se încasează în Pilonul 1 şi fondul necesar de pensii)? Alternativa ar fi să li se ceară celor ce sunt încă salariaţi să accepte o mărire a contribuţiei la fondul de pensii (acum, aceasta este de 25% din venitul brut).
În prezent, în România, pensia medie reprezintă circa 40% din venitul mediu lunar pe economie. În momentul în care numărul pensionarilor va fi de două ori mai mare decât numărul persoanelor active (prin 2030), faceţi singuri socoteala cât va reprezenta pensia medie (a cărei valoare este, în prezent, de circa 1.000 de lei).
Reprezentanţii Guvernului au anunţat că în luna iunie vor pregăti o nouă Lege a pensiilor. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, nu s-a sfiit să vorbească despre crearea unui mecanism „de a stimula trecerea opţională de la Pilonul 2, la Pilonul 1”. Mesajul e limpede: executivul are nevoie, ca de aer, de banii din Pilonul 2. De ce? Ca să reducă deficitul pe fondul de pensii. Matematic vorbind, e doar o soluţie de moment. Peste câţiva ani, situaţia se va repeta. Care va fi nota de plată? Banii din conturile celor ce vor accepta să îşi doneze statului contul Pilonului 2, pentru plata pensionarilor de azi. Cât despre soarta pensionarilor de mâine, ce să mai vorbim…
Pilonul 2 (pensia obligatorie administrată privat) este identificat de către guvernanţi ca singura cale de a diminua deficitul fondului de pensii. Motiv pentru care are zilele numărate. Problema este că banii din Pilonul 2 sunt singurele economii certe, ale românilor, pentru pensia de mâine. Soluţia la această degringoladă este pensia privată facultativă (Pilonul 3), pe care autorităţile ar trebui să o încurajeze. În caz contrar, nivelul de sărăcie în rândul pensionarilor va atinge cote alarmante începând cu deceniul viitor, dar în special după 2030.
Dorin ŞTEF
