Drumul Nordului, o eternă poveste

1
370

Născută pe vremea pesedistului Mircea Man, fost preşedinte al C.J. Maramureş, ideea reabilitării drumului nu a lipsit din pachetul promisiunilor făcute în campaniile electorale de candidaţii unor partide, dornici să acceadă în fruntea administraţiei judeţului. Deşi angajamentul, de fiecare dată, a făcut parte din programul politic, povestea drumului este atît de veche, încît ar deveni ridicolă şi penibilă să mai aibă legătură cu alegerile locale din 2020. Pe tema reabilitării discuţii mereu au fost, însă din lipsa banilor necesari finanţării lucrărilor, ideea a rămas la stadiul de promisiune, ţinută la cald şi readusă periodic în atenţia electoratului, de toate administraţiile judeţului. Din declaraţiile preşedintelui C.J. Gabriel Zetea rezultă că demersurile necesare sînt făcute, finanţarea este asigurată şi lucrările ar putea să demareze în primăvara anului 2019. În drum spre satul natal, Tămăşeşti, circul frecvent pe ruta Hideaga-Ariniş şi cunosc în detaliu topografia localităţilor aşezate de-a lungul tronsonului care va face obiectul reabilitării. Din cele văzute, în afară de Fărcaşa unde primăria, în bună măsură, a rezolvat lucrările necesare aducţiunii apei şi canalizării şi a ţinut seamă de proiectul reabilitării drumului, cînd a construit trotuarele, celelalte localităţi nu sînt pregătite pentru o lucrare de o asemenea dimensiune. La drumuri nu mă pricep, însă cred că una dintre problemele executantului lucrării va fi lărgirea carosabilului pe ambele sensuri de circulaţie. În afara localităţilor, lucrarea nu presupune soluţii complicate, însă în localităţi precum Colţirea sau Gîrdani unde casele sînt foarte aproape de marginea drumului, probabil lucrarea va fi mai dificilă.
Pe lîngă complexitatea lucrărilor mai trebuie avut în vedere că drumul în lucru şi darea în folosinţă a rampei ecologice de la Sîrbi-Fărcaşa vor pune la grele încercări nervii conducătorilor, obligaţi să tranziteze zona respectivă. Înaintea începerii lucrărilor pe tronsonul Hideaga – pod Ardusat – Ariniş (sau invers), administraţia judeţului şi executantul au obligaţia să găsească o relaţie pentru descongestionarea traficului pe timpul lucrărilor. Astfel se poate crea haos şi lucrarea se va întinde pe o durată nedeterminată, mai ales că ştim cît de harnice şi responsabile sînt firmele care reabilitează drumurile judeţene. Soluţia presupune încheierea grabnică a lucrărilor de la celebrul pod de peste Someş, din Ulmeni şi reabilitarea sectorului de drum Ulmeni – Mînău – Ariniş, în măsură să preia întregul trafic destinat legăturii dintre Hideaga – zona Codru şi judeţul Sălaj, în ambele sensuri. Precizez că circulaţia între Ulmeni – Mînău- Ariniş din cauza gropilor şi denivelărilor, pentru orice conducător auto experimentat, în urmă cu o lună, era o adevărată aventură. Dacă drumul cu pricina nu va fi reabilitat conform unor standarde durabile şi în cel mai scurt timp podul, primarul Lucian Morar din Ulmeni nu-şi va atinge scopul. Ca cetăţean legat de locul de baştină, sînt interesat şi sper că voi circula pe un drum normal, nu pe promisiuni care pendulează între resuscitare şi adormire. Avînd în vedere experienţa negativă în reabilitarea dru­murilor, pentru actuala conducere a Consiliului Judeţean, drumul Nordului va fi un examen greu de trecut. Cu tot optimismul administraţiei judeţene şi răbdarea cetăţenilor, rezervele faţă de lucrările finalizate la termen şi de calitate nu pot fi trecute cu vederea.
Prof. Vasile ILUŢ

1 COMENTARIU

  1. ulmeni:nu sunt in stare sa faca un c*** de Pod de 100m………….dezastru…………le trebuie 3 poate 4 poate 5 ani sau poate 10 vom vedea,pentru ceva care ar fi trebuit sa fie construit intr-un 1an max. 2ani…………..mafia tot mafie ramane.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.