“O punte peste generaţii: România centenar”

0
823

• Pe “aripile” muzicii tradiţionale interpretate în stil clasic

Între tradiţie şi stil clasic, aceasta a fost atmosfera spectacolului inedit organizat de Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania în 11 mai, în Piaţa Libertăţii din Baia Mare. Artiştii lirici care au urcat pe scenă au decis să se reîntoarcă la “rădăcini”. Aşa că au ales să îmbrace portul popular, iar melodiile interpretate au fost alese din folclorul tradiţional. În plus, organizatorii au decis ca pe ecran să proiecteze ima­gini din fiecare regiune reprezentată prin cântece. În acest mod, spectatorii au putut să se transpună în zona preferată: din Maramureş până în Moldova, Dobrogea sau Banat.
Gazda spectacolului a fost tenorul Vlad Miriţă. Acesta i-a introdus în scenă rând pe rând pe artiştii care au încântat publicul cu melodii celebre, precum: Săracă inima mea, Mociriţă cu trifoi, Trandafir de la Moldova, Hai Dunărea mea etc. Un moment de mare artă a fost cel oferit de violonistul Rareş Muntiu care a interpretat Balada lui Ciprian Porumbescu. Nici prezentatorul spectacolului nu s-a lăsat mai prejos. Vlad Miriţă a ales să şi cânte. El a deschis concertul împreună cu Iustinian Zetea, bas la Opera Naţională din Bucureşti, amândoi interpretând melodia “Cât îi Maramureşul”.
Spectacolul “România Centenar-clasic şi tradiţional a fost structurat pe mai multe tablouri muzicale din zone folclorice precum: Transilvania, Oltenia şi Moldova. Legătura dintre tablouri s-a realizat prin imagini video sugestive atât din punct de vedere artistic, cât şi cultural şi istoric.
„Avem pe scenă un nou concept muzical prin care se doreşte să se înrudească două stiluri diferite: folclorul tradiţional autentic cu cel clasic. În pragul centenarului Marii Uniri se doreşte o punte peste generaţii în ce priveşte arta muzicală. Vom vedea o imagine a României unită prin artă, o imagine pe care vrem să o promovăm la nivel de ţară, dar şi la nivel internaţional. Scopul acestui spectacol este conservarea acestui patrimoniu muzical românesc şi aducerea lui în actualitate prin interpretarea în diferite stiluri muzicale. Avem folclor foarte divers şi frumos, avem o ţară cu oameni creativi şi atunci acest proiect reuneşte cele mai cunoscute şi îndrăgite melodii din muzica populară românească”, a spus tenorul Vlad Miriţă.
Tinereţea, talentul şi dăruirea au fost elementele comunele ale artiştilor lirici care au venit în faţa spectatorilor. E vorba despre mezzosoprana Liliana Neciu, Natalia Buciuman, prim solistă la Teatrul de Operetă Ion Dacian din Bucureşti, Paula Coteţ, elevă la Colegiul de Arte din Baia Mare, soprana Cristina Ioan, tenorul Tudor Bărbos şi basul Iustinian Zetea. Aceştia au fost acompaniaţi de orchestrele reunite ale Operei Grup Project şi Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania. Spectatorii l-au putut asculta şi pe solistul taragotist Dan Gâdea. Un aport deosebit în reuşita acestui spectacol l-a avut dirijorul celor două orchestre, Flaviu Mogoşan, care a realizat aranjamentele orchestrale la 95% din melodiile interpretate. În scenă şi-au făcut apariţia şi dansatorii Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania care au dat o notă de culoare atmosferei create prin cântecul popular interpretat în stil clasic.
Proiectul muzical se doreşte să ajungă şi în alte spaţii culturale româneşti. „Acest concept dorim să-l extindem la nivel naţional, prin transcrierea de cântece folclorice reprezentative din Maramureş, Moldova, Transilvania, Banat şi Ţara Românească, astfel încât să cuprindem fiecare regiune istorică pe care ulterior să le unim într-un turneu. În fiecare regiune se va organiza câte un spectacol în perioada iunie-septembrie. Vom crea imaginea unei Românii unite prin artă pe care ulterior să o promovăm atât la nivel naţional, cât şi internaţional”, a precizat directorul Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania, Iuliana Dăncuş. Ea a mai arătat că se doreşte ca prin acest proiect să fie împlinită nevoia de cultură muzicală a iubitorilor de folclor, cât şi a celor care iubesc muzica clasică.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.