România rurală

0
164

Există două Românii, o parte urbană, dinamică şi integrată în UE şi, de cealaltă parte, o ţară rurală, săracă şi izolată. Care este calea către o Românie mai prosperă şi mai incluzivă? Cînd ajungem în oraşe mai mici şi în zone rurale, avem sentimentul că aceste locuri se află la decenii distanţă atît faţă de Capitală şi marile oraşe (precum Cluj-Napoca), cît şi faţă de restul Europei. A beneficiat cu adevărat România de pe urma Europei? Ce poate face România pentru ca prosperitatea să se răspîndească dincolo de cîteva oraşe mari?
Sînt puţine ţările care au beneficiat la fel de mult ca România de pe urma integrării în UE. Reformele încurajate de aderare au adus investiţii străine şi au generat creşterea productivităţii şi a nivelului de trai. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 30% din media UE în anul 1995, la 60% în anul 2017. În prezent, peste 70% din exporturile ţării, care sînt caracterizate de o complexitate tehnologică din ce în ce mai ridicată, sînt direcţionate către UE. Cu o creştere de 6,9% a PIB în 2017, România este una dintre cele mai performante economii din Europa. În acelaşi timp, populaţia României s-a redus începînd cu anul 2000, de la 22,8 la 19,6 milioane, preconizîndu-se că această tendinţă de scădere va continua. Între 3 şi 5 milioane de români, majoritatea apţi de muncă, trăiesc şi muncesc în alte regiuni ale Uniunii Europene. Totodată, rata de participare a forţei de muncă este de doar 66% (cu un procent de 56% în cazul femeilor), ceea ce reprezintă un nivel mult prea scăzut pentru a putea compensa procesul de îmbătrânire şi emigraţia. Ţara are nevoie de o forţă de muncă cu un grad sporit de calificare, investiţii mai eficiente şi o alocare mai eficace a resurselor. Peste un sfert din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,5 dolari americani pe zi, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată a sărăciei din UE. Populaţia săracă este deconectată de la factorii ce favorizează creşterea economică: jumătate din cei mai săraci, reprezentînd 40% din populaţia României, nu are un loc de muncă, iar alţi 28% trăiesc de pe urma agriculturii de subzistenţă. Unul din cinci oameni nu are acces la apă potabilă, iar o treime dintre aceştia nu are acces la toaletă cu apă curentă. Situaţia este deosebit de gravă pentru populaţia de etnie romă (foto), în cazul căreia rata de participare pe piaţa muncii este de 28%, iar rata de sărăcie – de 70%. România rămîne una dintre ţările cu cel mai scăzut grad de urbanizare din UE, iar un număr ridicat dintre persoanele sărace – 75% din populaţie – trăieşte în zonele rurale. O pondere ridicată a forţei de muncă continuă să fie blocată în activităţi agricole caracterizate de o productivitate scăzută şi în alte activităţi informale, ceea ce contribuie la o subutilizare a resurselor şi o distribuire inadecvată a acestora. Prin urmare, procesul de tranziţie către locuri de muncă mai productive este lent.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.