Primul român în America

0
173

După cum v-am promis la traversarea Oceanului, aici voi fi preocupat de locul în care am ajuns, dar nu voi putea uita de unde am plecat. Din acest proiect face parte şi interesul pentru aflarea de veşti despre primii români care au ajuns în America. Sunt multe legende pe această temă. Dar arhivele, mai ales presa vremii, la care avem acces, sunt surse credibile pentru reconstituirea emigraţiei româneşti. Cum orice fenomen poartă fascinaţia începutului, m-am întrebat: care a fost primul român ajuns în America?
Jurnalistul Dorin Nădrău, din Michigan, scrie în săptămânalul „Curentul Internaţional” că literatura izvorâtă din interesul celor preocupaţi de diaspora, precum şi relatările scrise şi orale ale americanilor de origine română, în majoritatea lor urmaşi ai emigranţilor plecaţi din Transilvania, Banat sau Maramureş, consideră începuturile emigrării în SUA perioada din jurul anului 1850. Şi, totuşi, documentele private, statisticile ulterioare spun că fenomenul a început cu mult înainte. Astfel, s-a stabilit că preotul Samuel Damian a fost primul român care a ajuns în America, în urmă cu peste 250 de ani.
Originar din Transilvania, se pare că din Blaj, preotul a traversat Europa prin Austria, Germania, Franţa şi apoi în Anglia, de unde s-a îmbarcat pe un vapor spre America. În luna martie 1755, ilustrul om de ştiinţă, diplomat şi luptător pentru independenţa americană, Benjamin Franklin, semnala într-o corespondenţă către un prieten relaţia sa cu Samuel Damian, preot român din Transilvania, precum şi prezenţa acestuia în America. Preotul român şi-a făcut drum până la uşa lui Franklin fiind pasionat de electricitate. El a lăsat o impresie profundă savantului care a inventat paratrăsnetul. Au conversat în limba latină, pe care Damian o cunoştea, scria Franklin într-o corespondenţă: „A vorbit şi a scris în latină, citeţ şi corect şi a stabilit încă din ţara sa că va merge în jurul lumii, cât mai mult posibil pe uscat. L-am învăţat să folosească tubul. Mi-a scris din Charleston că a trăit 800 de mile de pe urma electricităţii, a fost cinstit cu mâncarea, băutura şi hainele. Ultima sa scrisoare către mine a fost, cred, din Jamaica. Sunt şapte ani de atunci”.
De altfel, Damian i-a mărturisit lui Franklin că vrea să se întoarcă în Transilvania făcând ocolul lumii, urmând să-i scrie din fiecare loc prin care va trece. Deoarece nu s-a întâmplat asta, l-a făcut pe savant să tragă concluzia că prietenul lui, Samuel, ar fi murit pe drum. Sau ar fi fost închis în Noua Spanie, Mexicul de astăzi. „A fost, cum vezi, un caracter rar!” – a încheiat Franklin scrisoarea către Lining. S-a acreditat şi varianta că preotul Samuel Damian ar fi căzut victima iezuiţilor din Mexic, care nu ar fi văzut cu ochi buni preocupările preotului şi l-ar fi închis într-o mănăstire.
Cercetările recente confirmă prezenţa lui Damian în America şi prin ştirile pe care le-a plătit în „South Caroline Gazete”, în care cheamă lumea să vadă „minunatele lui experimente în domeniul electricităţii”. Printre primii emigranţi români consemnaţi în istoria Americii este amintit şi românul Damian „profund interesat de un domeniu nou, al fizicii, electrostatica în care se iniţiase în Europa”. Prin contactul cu savantul american, el îşi lărgeşte cunoştinţele în acest domeniu. Se mai spune în istoria Americii că „Samuel Damian şi-a câştigat existenţa cu demonstraţii şi experienţe cu aparate electrostatice proprii, în mari oraşe ale Americii coloniale, precum Philadelphia, Charleston” (Dorin Nădrău).
Cert este că primul român ajuns în America avea o pasiune comună cu un mare savant. Cel care a organizat prima bibliotecă din America, dar a fost şi unul dintre semnatarii de frunte ai Declaraţiei de independenţă şi ai Constituţiei americane. Este întâlnirea cu Samuel Damian un episod cert al relaţiilor timpurii româno-americane, având astăzi o semnificaţie simbolică.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.